Șeful NATO spune că România a redus zborurile comerciale pentru avioanele militare americane. Datele arată o scădere de 3% pe Otopeni
Mark Rutte afirmă că Bucureștiul a limitat traficul aerian civil pentru a face loc aeronavelor militare americane implicate în operațiunile din Iran. Datele CNAB arată o scădere de 3% a zborurilor comerciale pe Otopeni în perioada februarie-iunie 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
Șeful NATO, Mark Rutte, a declarat într-un interviu la Fox News că Bucureștiul și-a redus numărul zborurilor comerciale pentru a face loc realimentării avioanelor militare americane implicate în operațiunile din Iran. Datele furnizate de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) confirmă o scădere de 3% a traficului comercial pe Aeroportul Henri Coandă în ultimele luni, comparativ cu perioada similară din 2025.
Datele CNAB: scădere de 3% a zborurilor comerciale
Potrivit datelor CNAB, între 1 februarie și 23 iunie 2025, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 45.518 mișcări comerciale (aterizări și decolări). În aceeași perioadă din 2026, care coincide cu conflictul din Iran, numărul a scăzut la 44.162, ceea ce reprezintă o medie zilnică de puțin peste 300 de zboruri. Oficialii CNAB nu au putut preciza o cauză exactă, dar o parte din scădere poate fi atribuită anulării zborurilor către Dubai, Abu Dhabi, Tel Aviv, Doha, Muscat și Kuweit City, începând cu sfârșitul lunii februarie.
Context: baza aeriană Otopeni și avioanele militare americane
Pe lângă aeroportul civil, la Otopeni se află Baza Aeriană 90, una dintre cele mai mari baze militare din România. Aici aterizează frecvent avioane americane de realimentare, iar în urmă cu două săptămâni erau staționate cel puțin opt aeronave KC-135. Surse avizate au explicat pentru HotNews că efortul pentru România a constat mai degrabă în integrarea unui număr mai mare de zboruri militare în programul aeroportului, nu neapărat în anularea curselor comerciale.
Declarațiile lui Mark Rutte și reacțiile internaționale
Mark Rutte a făcut aceste declarații în contextul în care unele țări NATO, precum Spania, Germania sau Italia, și-au exprimat opoziția față de războiul din Iran sau au refuzat să pună la dispoziție bazele aeriene. El a dat România drept exemplu de țară care a sprijinit operațiunile americane. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat pe 11 martie solicitarea Pentagonului de a disloca în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare. Președintele Nicușor Dan a asigurat că echipamentele sunt defensive și că țara este sigură.
Bazele aeriene implicate: Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii
Solicitarea SUA a vizat două baze aeriene: Mihail Kogălniceanu (Constanța) și Câmpia Turzii (Cluj). La Câmpia Turzii au fost dislocate drone și avioane de realimentare, din motive logistice. Din declarațiile lui Mark Rutte nu reiese clar de ce folosirea acestor baze ar fi impus reducerea zborurilor comerciale de pe Otopeni. Traficul aerian către și dinspre Orientul Mijlociu a fost puternic perturbat de conflict, dar nu este clar dacă și utilizarea bazelor militare a contribuit la scăderea numărului de zboruri civile.
