Sindromul alfa-gal: alergie la carne provocată de mușcătura de căpușă, în creștere în SUA
Căpușele pot declanșa o alergie severă la carne de mamifere, numită sindrom alfa-gal, care pune viața în pericol. Aproximativ 450.000 de americani sunt afectați, iar cazurile sunt în creștere pe măsură ce arealul căpușei „lone star” se extinde.

Căpușele pot transmite infecții grave, inclusiv boala Lyme, dar autoritățile sanitare atrag atenția asupra unei probleme mai puțin cunoscute: o alergie la carne care poate pune viața în pericol, numită sindrom alfa-gal.
Ce este sindromul alfa-gal?
Sindromul alfa-gal a fost asociat pentru prima dată cu o specie de căpușe acum aproximativ 15 ani. Cazurile sunt în creștere, iar simptomele includ urticarie, diaree și mâncărime după consumul de carne sau produse lactate. Alergia nu afectează peștele, carnea de pasăre sau ouăle.
Spre deosebire de alte boli transmise de căpușe, sindromul alfa-gal nu este cauzat de o bacterie sau un virus, ci de un răspuns alergic la un zahăr numit alfa-gal, prezent în carnea mamiferelor și în saliva anumitor căpușe.
Cum se manifestă și cum se diagnostichează?
Simptomele apar la câteva ore după consumul de carne sau lactate și includ urticarie, amețeli, dificultăți de respirație, umflarea buzelor, gâtului, limbii sau pleoapelor. Unele persoane pot avea doar probleme digestive, precum diaree, dureri de stomac, vărsături și greață.
Diagnosticul se bazează pe analize de sânge, simptome și informații despre posibile mușcături recente de căpușe. Testul de sânge detectează anticorpii alfa-gal, dar poate da fals pozitive, deci este necesară confirmarea prin simptome reale.
Tratament și prevenție
Tratamentul standard presupune evitarea cărnii de vită, porc, miel și a produselor lactate în cazurile severe. De asemenea, pacienții trebuie să poarte un injector cu epinefrină pentru urgențe. Recent, autoritățile de reglementare au aprobat primul medicament pentru această afecțiune.
O excepție rară o reprezintă carnea de la porcii modificați genetic (GalSafe), aprobați de FDA în 2020, care nu produc alfa-gal. Persoanele cu sindrom pot fi nevoite să evite și anumite produse medicale, cum ar fi valvele cardiace din țesut animal.
Extinderea arealului căpușei „lone star”
Creșterea cazurilor reflectă extinderea arealului căpușei „lone star”, principalul vector al sindromului în SUA. Aceasta este identificabilă printr-un punct alb pe spate și este mai frecventă în estul și sudul SUA, dar a fost raportată recent și în regiunea Marilor Lacuri și Martha’s Vineyard. Cercetătorii se tem că și alte specii de căpușe ar putea răspândi afecțiunea.
Potrivit unui studiu CDC din 2023, aproximativ 450.000 de americani au dezvoltat această alergie. Din fericire, alergia poate dispărea la 15–20% dintre pacienți după câțiva ani, cu condiția evitării noilor mușcături de căpușe.