„Străini acasă”. Studiu: românii întorși din diaspora sunt priviți cu suspiciune de cei rămași în țară
Un studiu realizat de cercetătorii Anatolie Coșciug și Elena Popa arată că românii care se repatriează sunt stigmatizați de compatrioții rămași în țară, care fac distincția între „diaspora bună” – cea care a rămas afară – și „migranții răi” – cei care s-au întors.
Zeci de mii de români se întorc anual în țară, însă repatrierea nu este întotdeauna o experiență pozitivă. Conform unui studiu realizat de cercetătorii Anatolie Coșciug (Universitatea de Vest din Timișoara) și Elena Popa (Universitatea din Akron), publicat în 2025, românii care se întorc acasă sunt adesea stigmatizați de cei care au rămas. Studiul, intitulat „Strangers at home”, analizează 3.376 de comentarii online colectate între martie și septembrie 2020.
„Liminality” – starea de a nu aparține nicăieri
Andra, 33 de ani, s-a întors în România în 2023 după zece ani petrecuți în Marea Britanie. Ea descrie sentimentul de a nu fi nici acolo, nici aici, o stare pe care cercetătorii o numesc „liminality” – o suspendare între două identități. Această experiență este comună printre repatriați, care se confruntă cu birocrația și cu o primire rece din partea societății.
Declanșatorul: declarația medicului de la Nădlac
Studiul a fost inspirat de o declarație virală din martie 2020, când un medic de la granița de la Nădlac a făcut distincția între „diaspora bună” (cei rămași afară) și „migranții răi” (cei întorși), acuzându-i pe aceștia din urmă de „indolență, obrăznicie și lipsă de respect”. Declarația a generat 11.000 de comentarii și 33.000 de distribuiri. Cercetătorii au descoperit că această atitudine nu a fost un incident izolat, ci o perspectivă împărtășită de o mare parte a românilor.
Distincția „diaspora bună” vs. „migranții răi”
Analiza comentariilor a relevat un mecanism social: românii din țară îi admiră pe cei plecați, dar îi stigmatizează pe cei care se întorc. „Diaspora bună” este văzută ca educată și de succes, în timp ce „migranții răi” sunt asociați cu furtul, prostituția și cerșitul. Această etichetare subtilă, dar dureroasă, îi face pe repatriați să se simtă străini în propria țară.
Context demografic
România are peste patru milioane de cetățeni în diaspora, una dintre cele mai mari din UE raportat la populație. În 2022, pentru prima dată după 1990, balanța migratorie s-a echilibrat, iar repatrierea a crescut timid după 2019. Cu toate acestea, întoarcerea nu este însoțită de sprijin social sau birocratic adecvat.
Concluzii
Studiul arată că repatrierea nu este doar o problemă logistică, ci și una socială, marcată de prejudecăți. Cercetătorii subliniază că atitudinea negativă față de repatriați este profund înrădăcinată și nu va dispărea de la sine.
