Studiu: Homo floresiensis, „hobbiții” preistorici, erau necrofagi, nu vânători

Un nou studiu publicat în revista Science Advances dezvăluie că Homo floresiensis, cunoscut sub numele de „hobbitul” preistoric, nu era un vânător priceput, ci un necrofag care se hrănea cu resturile lăsate de dragonii de Komodo. Cercetarea, citată de CNN, contestă teoria anterioară conform căreia acești hominizi de talie mică vânau animale mari și foloseau focul pentru a găti.

Descoperirea fosilelor și ipotezele inițiale

Fosilele de Homo floresiensis au fost descoperite în 2003 în peștera Liang Bua de pe insula indoneziană Flores. Creatura avea un craniu de mărimea unui grapefruit și măsura aproximativ un metru înălțime. Alături de fosile, arheologii au găsit unelte de piatră și oase de Stegodon florensis insularis, o rudă dispărută a elefanților, de talia unui bizon. Aceste descoperiri au sugerat că hobbiții vânau animale mari și stăpâneau focul.

Analiza oaselor de Stegodon

Dr. Elizabeth Grace Veatch, paleoantropolog la Muzeul Național de Istorie Naturală al Institutului Smithsonian, a condus studiul pentru a verifica dacă Homo floresiensis era într-adevăr vânător. Echipa a analizat urmele de pe oasele de Stegodon și le-a comparat cu urmele lăsate de uneltele de piatră și de dinții dragonilor de Komodo. Experimentul a inclus observarea unui dragon de Komodo pe nume Rinca de la Grădina Zoologică Zoo Atlanta, care s-a hrănit cu o capră.

Concluziile studiului

Rezultatele au arătat că majoritatea urmelor de pe oasele de Stegodon erau produse de dinții dragonilor de Komodo, nu de uneltele umane. Urmele uneltelor de piatră apăreau pe părțile mai puțin cărnoase ale animalului, indicând că hobbiții recuperau resturile rămase după ce dragonii de Komodo se hrăneau. De asemenea, nu s-au găsit dovezi că Homo floresiensis folosea focul pentru a găti carnea.

Implicații evolutive

Aceste descoperiri reconsideră locul lui Homo floresiensis în arborele evolutiv al omului. Anterior, se credea că acești hominizi erau înrudiți cu Homo erectus datorită comportamentelor avansate. Noul studiu sugerează că Homo floresiensis avea un comportament mai puțin complex, similar cu cel al primatelor mici, și supraviețuia ca necrofag pe o insulă izolată.