UE finanțează proiectul BioacAI pentru a descifra limbajul animalelor cu ajutorul inteligenței artificiale
Un consorțiu european de cercetători, condus de profesorul Dan Stowell, dezvoltă sisteme AI pentru a analiza peisajele sonore ale pădurilor și a monitoriza biodiversitatea la scară largă.
Un proiect de cercetare finanțat de Uniunea Europeană, numit BioacAI, își propune să descifreze limbajul animalelor prin analiza sunetelor din păduri și alte medii naturale, folosind inteligența artificială. Inițiativa, coordonată de profesorul Dan Stowell de la Centrul Naturalis pentru Biodiversitate din Leiden, Țările de Jos, reunește cercetători din Europa și Regatul Unit pentru a dezvolta instrumente AI capabile să identifice automat speciile pe baza înregistrărilor audio.
Volumul uriaș de date acustice, o provocare pentru cercetători
Dispozitivele autonome de înregistrare amplasate în păduri, zone umede și medii urbane colectează cantități uriașe de date sonore. „Avem acum atât de multe metode de a înregistra sunetele animalelor și peisajele sonore”, explică Stowell. „Dar volumul de date este absolut copleșitor.” În prezent, analiza manuală a acestor înregistrări ar necesita zeci de ani de muncă umană, ceea ce face imposibilă monitorizarea eficientă a biodiversității la scară largă.
BioacAI: o nouă generație de instrumente și specialiști
Proiectul BioacAI, care se va desfășura până în 2027, își propune să reducă decalajul dintre colectarea datelor și capacitatea de interpretare. Cercetătorii lucrează la algoritmi de recunoaștere a speciilor care pot fi rulați direct pe dispozitivele de înregistrare, reducând consumul de energie și amprenta ecologică. De asemenea, rețeaua de doctorat BioacAI formează o nouă generație de profesioniști cu competențe în acustică, inteligență artificială, zoologie și ecologie.
Monitorizarea acustică pasivă, esențială pentru speciile amenințate
Declinul biodiversității se accelerează la nivel mondial, iar specii precum păsările și insectele sunt printre cele mai expuse riscului. Monitorizarea acustică pasivă, prin care dispozitivele mici înregistrează sunetele din mediu pe perioade lungi, oferă o imagine detaliată asupra stării ecosistemelor. Dr. Lia Gilmour de la Bat Conservation Trust, partener al consorțiului, subliniază importanța acestei metode pentru lilieci, greu de studiat din cauza activității nocturne. „Proiectele noastre generează sute de teraocteți de date pe an, iar analiza lor ar necesita între 20 și 30 de ani de muncă umană”, afirmă ea.
Noua generație de dispozitive va putea localiza animalele care emit sunete și va sincroniza mai multe unități, îmbunătățind acuratețea monitorizării. Cercetătorii speră că aceste instrumente vor transforma modul în care oamenii de știință monitorizează biodiversitatea în Europa și la nivel global.
