Ultima zi pentru Nicușor Dan să desemneze un premier înaintea vacanței parlamentare; Guvern interimar Bolojan până în toamnă

Marți, 30 iunie, este ultima zi în care președintele Nicușor Dan poate desemna un premier înaintea vacanței parlamentare. În actualul context politic, se preconizează un guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă, conform surselor G4Media. Situația se poate schimba doar printr-o desemnare de ultim moment a președintelui.

Ce se întâmplă dacă nu este desemnat un premier

În caz contrar, în care Nicușor Dan nu va desemna un premier, iar Guvernul Bolojan va rămâne interimar până la reluarea activității Parlamentului, premierul va fi nevoit să ceară votul parlamentarilor aflați în vacanță pentru diferite măsuri pe care va vrea să le ia. Acest lucru este necesar pentru că un Executiv interimar are capacități restrânse de acțiune și, spre exemplu, nu poate adopta ordonanțe de urgență.

În acest caz, Parlamentul ar putea fi convocat în sesiuni extraordinare în care deputații și senatorii și-ar putea exprima votul în ședințe online. Varianta de lucru a fost înaintată și de deputatul USR Iulian Lorincz, care a declarat luni că Parlamentul, în sesiune extraordinară, poate să adopte jaloanele rămase din PNRR, în condițiile în care Guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență în acest sens. Pe proiectele mari pentru țară – PNRR, SAFE – a existat mereu un acord, inclusiv cu PSD, spune deputatul.

Poziția UDMR și termenul pentru formarea noului guvern

Pe de altă parte, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a înaintat ca termen de formare a noului guvern finalul lunii iulie. Hunor a declarat tot luni că nu sunt șanse să fie format un nou guvern până la finalul sesiunii parlamentare în lipsa unei „baghete magice” și că în „2-3 săptămâni” ar trebui găsită o soluție de guvernare.

Contextul crizei politice

România trece prin criza premierilor de două luni, de când PSD și partidul extremist AUR au dărâmat, cu voturile polului extremist și al minorităților, Guvernul Bolojan din care și social-democrații făceau parte. Moțiunea de cenzură din 5 mai a fost votată în contextul unor ample reforme pe care Bolojan le implementase sau urma (reforma salarială și de pensionare din Justiție a stârnit reacții puternice în sistemul judiciar și societate), mai ales în companiile de stat, instituții-sinecură pentru politicieni și apropiații acestora.

Ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, liderul PMP care îi era consilier și care și-a dat demisia cu o zi înainte de desemnare, dar care n-a reușit să formeze o majoritate parlamentară și nu a mai ajuns în fața plenului cu o propunere de cabinet pentru a fi supus votului. A doua oară președintele l-a numit pe liberalul Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, fără să se consulte însă cu PNL înainte să facă numirea. Veștea face parte din tabăra puciștilor din PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan și care vor să guverneze în continuare cu PSD.

Desemnarea a amplificat această criză politică și s-a finalizat cu Guvernul Veștea care nu a trecut de votul Parlamentului, după o ieșire dramatică a grupului parlamentar AUR din sală, după ce anterior partidul extremist negociase cu Veștea. George Simion, marele câștigător politic al episodului, după cum inclusiv Hunor a subliniat, a reușit să-l facă pe Veștea să vină la sediul partidului extremist pentru negocieri, cu câteva ore înaintea votului. În cele din urmă și mișcarea „suveranistă” a avut de suferit, iar AUR pare că se fragmentează, după ce lideri importanți precum Dan Dungaciu sau Petrișor Peiu au cerut alegeri anticipate, însă alții au criticat partidul condus de Simion că nu au susținut Guvernul Veștea și, implicit, nu au susținut PSD.