Viaductul Topolog, cel mai lung din România, va fi detronat în 2026 de coloșii de pe Autostrada Transilvania

Construit în anii '80, Viaductul Topolog de pe calea ferată Vâlcele - Râmnicu Vâlcea nu a fost utilizat niciodată pentru transportul feroviar. Cel mai lung viaduct din România a rămas abandonat de peste trei decenii, iar din 2026 recordul său ar putea fi doborât de noile viaducte de pe Autostrada Transilvania (A3).

Noile viaducte de pe A3, mai lungi decât Topolog

Două viaducte de pe Autostrada Transilvania, construite la Topa Mică (2,1 kilometri) și Suplacu de Barcău (1,8 kilometri), vor detrona, după aproape patru decenii, Viaductul Topolog (1,35 kilometri). Construcția viaductului Suplacu de Barcău, din județul Bihor, a început în 2004, odată cu lucrările la A3, care va conecta Târgu Mureș de frontiera cu Ungaria. Viaductul Suplacu, cu 45 de deschideri, traversează lacul de acumulare al localității și face parte din tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș, de 26 de kilometri.

În 2013, când construcția tronsonului a fost suspendată, progresul pe șantier depășise 50%, iar la viaduct ajunsese la 80%. Lucrările au fost reluate la începutul anului 2024, iar finalizarea este așteptată în 2026.

Viaductul Topa Mică, realizat în mai puțin de doi ani

Viaductul Topa Mică, cu o lungime de peste doi kilometri, și Viaductul Nădășelu, de aproximativ 1,2 kilometri, sunt construite pe segmentul Nădășelu–Poarta Sălajului al A3, cu termen de finalizare decembrie 2026. Lucrările au început în primăvara anului 2025, fiind licitate separat de tronsonul de autostradă. Realizarea lor a fost impusă de solul argilos și instabil, care necesită piloți forați la mare adâncime și structuri masive din beton. Dacă viaductul de la Topa Mică va fi finalizat în 2026, construcția sa va reprezenta un record, fiind realizată în mai puțin de doi ani.

Viaductul Topolog, un monument abandonat

Construit în anii '80, Viaductul Topolog, aflat în comuna Ciofrângeni, județul Argeș, a rămas cel mai lung viaduct din România. Sute de muncitori au lucrat la construcția lui, întinsă pe aproape un deceniu, dar niciun tren de călători nu a circulat vreodată pe el. Viaductul se întinde pe 1,3 kilometri și a fost proiectat pe tronsonul feroviar Vâlcele–Râmnicu Vâlcea, de aproximativ 40 de kilometri.

După 1990, calea ferată planificată la începutul anilor '70 pentru a lega Valea Argeșului de Valea Oltului a fost abandonată, iar viaductul, încadrat de tunelurile Gibei și Ploștina (lungime totală peste 4,2 kilometri), a rămas un monument atractiv doar pentru amatorii de drumeții și fotografie. Institutul Național al Patrimoniului îi apreciază potențialul de monument de patrimoniu.

Proiectul feroviar abandonat

Lucrările la calea ferată din sudul Carpaților au început în anii '70, pe un traseu care pornea din localitatea Vâlcele, la circa 15 kilometri de Curtea de Argeș, și ajungea în apropiere de Râmnicu Vâlcea, unde urma să se racordeze la calea ferată Piatra Olt–Podu Olt. Calea ferată cuprindea tunelurile Gibei (2.250 metri) și Ploștina (1.910 metri), două poduri mari peste Argeș și Olt (450 metri), peste 100 de podețe, viaductele Topolog, Sâmnic, Sâmnicel și Linia (lungime totală 2.100 metri) și alte șase viaducte mai mici.

Proiectul unei căi ferate între Pitești și Râmnicu Vâlcea, discutat încă de la începutul secolului al XX-lea, a fost reluat în anii '70, iar în 1978 Institutul de Proiectări Căi Ferate a realizat studiul pentru noua linie. Noua cale ferată ar fi redus cu peste 120 de kilometri distanța dintre București și Sibiu.