Actualitate

Victor Negrescu: România a descoperit abia acum cele nouă legi necesare pentru PNRR, după 11 luni de guvernare

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu critică întârzierea guvernului în adoptarea legilor pentru PNRR și subliniază riscurile pentru fondurile europene post-2027.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, vorbind la un eveniment
Foto: Adevărul

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat că România a descoperit abia acum, după 11 luni de guvernare, necesitatea adoptării a nouă legi esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-un interviu acordat „Adevărul”, Negrescu a criticat modul în care autoritățile gestionează fondurile europene, avertizând că instabilitatea politică internă riscă să afecteze absorbția banilor și imaginea țării în Uniunea Europeană.

Critici la adresa guvernului pentru întârzierile la PNRR

Negrescu a subliniat că legile respective puteau fi aprobate cu șase sau chiar zece luni în urmă, dar abia acum, pe ultima sută de metri, se fac eforturi pentru a le adopta. „Mi se pare nelalocul lor în contextul în care toată lumea știa responsabilitatea pe care o are și eforturile care trebuiau să fie făcute”, a spus europarlamentarul. El a adăugat că întâlnirile din ultimele săptămâni sunt făcute „pe repede înainte” și că există dificultăți serioase în atragerea fondurilor.

Fondurile europene post-2027: 60 de miliarde de euro pentru România

Negrescu a explicat că, după 2027, România va avea acces la un nou ciclu financiar 2028–2034, cu două categorii principale de finanțări: fondurile structurale, care vor ocupa doar 45% din bugetul european, și Fondul European de Competitivitate. Conform propunerii Comisiei Europene, România ar putea primi aproximativ 60 de miliarde de euro, dar pentru aceasta va trebui să realizeze reforme și să redacteze un nou plan național. Europarlamentarul a menționat că lucrează la o recomandare pentru ca cel puțin 20 de miliarde de euro din fondurile europene să fie alocate sănătății.

Provocări pentru sectorul digital românesc

În ceea ce privește impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii, Negrescu a avertizat că sectorul digital din România, care contribuie cu aproximativ 8% la PIB, riscă să sufere dacă nu face tranziția de la outsourcing la produse și servicii proprii. El a sugerat o concentrare pe cybersecurity, apărare și sisteme duale. „În Statele Unite, industria IT și cea legată de inteligența artificială sunt puternic subvenționate. În Germania, industria auto primește ajutoare de miliarde de euro. Și noi trebuie să avem o politică de stat care să depășească clivajele politice”, a concluzionat Negrescu.