De ce nu a fost arestat Viorel Pașca, șeful azilelor ilegale din Bihor: instanța a motivat decizia
Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel Pașca, invocând lipsa individualizării faptelor și faptul că persoanele cazate beneficiau de condiții minime.

Tribunalul București a decis pe 2 iulie să respingă cererea DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Viorel Pașca în dosarul azilelor din Bihor, dispunând plasarea acestuia sub control judiciar. Documentele obținute de Libertatea arată motivele instanței.
Lipsa individualizării faptelor
Instanța a reținut că, deși există suspiciune rezonabilă privind mecanismul infracțional, actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate pentru fiecare dintre cele 210 acte materiale. „Cu cât acuzația vizează un fenomen de amploare mai mare, cu atât cresc exigențele de individualizare”, se arată în motivare.
Condiții oferite victimelor
Instanța a subliniat că „nu este vorba despre persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”. Victimele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale, iar decesele erau urmate de proceduri administrative și înmormântări religioase. Aceste elemente diferențiază cauza de tiparul tipic al traficului de persoane.
Rolul instituțiilor publice
Mai mulți bolnavi au fost trimiși în azile chiar de spitale, servicii de ambulanță sau asistență socială, din cauza lipsei locurilor în centre autorizate. Un raport al Avocatului Poporului confirmă această realitate la nivel național, ceea ce „diminuează intensitatea pericolului concret” al lăsării în libertate a inculpaților.
Riscul de sustragere și influențare a probelor
Instanța a constatat că nu există indicii de risc de sustragere, deoarece inculpații au domiciliu cunoscut și s-au prezentat la citare. Activitatea incriminată a încetat deja, iar probele principale au fost ridicate. Nu au fost identificate elemente concrete de influențare a martorilor sau alterare a probelor.
Distincția între pericolul social abstract și concret
Instanța a făcut apel la jurisprudența CEDO (cauza Cîrstea c. României), arătând că detenția preventivă trebuie să răspundă nevoilor anchetei, nu „setei de răzbunare” a opiniei publice. Măsurile privative de libertate sunt excepționale, iar controlul judiciar (interdicție de comunicare cu coinculpații și martorii, interdicție de a părăsi România, supraveghere polițienească) este suficient.
Contextul dosarului
Procurorii DIICOT au efectuat pe 30 iunie percheziții în județul Bihor, destructurând o rețea de azile condusă de Viorel Pașca. Anchetatorii susțin că, începând din 2020, gruparea a exploatat vulnerabilitatea a sute de persoane, obținând bani din donații, sponsorizări și beneficii sociale ale victimelor. Asociația implicată este „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă”. La percheziții au fost găsite sute de persoane în îngrijirea asociațiilor coordonate de Pașca.