România, în plutonul mediocrilor UE la atragerea fondurilor PNRR. Italia, campioană cu 166 de miliarde de euro
România a primit 12,97 miliarde de euro din PNRR pentru patru cereri de plată, fiind depășită de Italia, care a atras 165,99 miliarde de euro pe nouă cereri. Țara noastră țintește depunerea a încă două cereri, dar noua lege a salarizării amenință 770 de milioane de euro.
România a primit banii pentru patru cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), totalizând 12,97 miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene. Acest rezultat plasează țara în plutonul mediocrilor, la mare distanță de Italia, care a încasat 165,99 miliarde de euro pentru nouă cereri de plată.
Comparație cu alte state membre
România se află în compania Franței, Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Finlandei și Irlandei, toate având patru cereri de plată aprobate. Totuși, sumele diferă semnificativ: Franța a primit 34,13 miliarde de euro, iar Irlanda doar 928,9 milioane de euro.
Mai slab stau Bulgaria, Estonia, Olanda și Austria, cu doar trei cereri de plată. Olanda a încasat 3,07 miliarde de euro, iar Bulgaria 3,27 miliarde de euro. Ungaria a primit doar prefinanțarea de 140 de milioane de euro, din cauza conflictelor cu Bruxelles-ul.
Italia, campioana atragerii de fonduri
Italia conduce clasamentul cu nouă cereri de plată achitate, în valoare totală de 165,99 miliarde de euro, din care 60,72 miliarde granturi și 105,27 miliarde împrumuturi. Croația și Portugalia au opt cereri de plată, cu 7,29 miliarde de euro, respectiv 14,92 miliarde de euro. Grecia și Slovacia au șapte cereri, cu 24,6 miliarde de euro, respectiv 5,21 miliarde de euro.
Spania, cu cinci cereri de plată, a atras 71,36 miliarde de euro, iar Polonia, tot cu cinci cereri, aproximativ 34 de miliarde de euro.
Provocările României pentru viitoarele cereri de plată
România țintește depunerea a încă două cereri de plată. Prima ar urma să includă un număr mic de jaloane și ținte, în timp ce ultima va avea peste o sută de ținte și jaloane, printre care și noua lege a salarizării. Neîndeplinirea acestui obiectiv ar însemna pierderea a 770 de milioane de euro.
Problema este că legea salarizării nici măcar nu a fost trimisă de Guvern în Parlament, iar pentru adoptarea ei ar fi necesară o sesiune parlamentară extraordinară.
