10 state NATO vor o bancă internațională de 133 mld. dolari pentru investiții în apărare

Prim-ministrul canadian Mark Carney promovează înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o inițiativă menită să strângă până la 100 de miliarde de lire sterline (133 de miliarde de dolari) pentru finanțare ieftină destinată consolidării apărării țărilor aliate. Proiectul face parte din apelul său pentru o alianță a „puterilor medii”, într-un context de fragmentare a ordinii mondiale tradiționale conduse de SUA.

Isabelle Hudon, principalul negociator al Canadei și director general al Băncii de Dezvoltare a Afacerilor din Canada, a declarat că summitul NATO reprezintă termenul limită pentru anunțarea listei membrilor fondatori. „Ne-am stabilit summitul NATO ca termen limită... Ceea ce ne propunem să anunțăm este lista membrilor fondatori”, a spus Hudon.

Componența inițială și obstacolele

Lista inițială de țări va fi probabil alcătuită exclusiv din state europene, în afară de Canada. Hudon a refuzat să numească țările, dar a precizat că anunțul depinde de negocierile finale privind angajamentele de capital. „Prim-ministrul meu a spus că nu ar trebui să urmărim perfecțiunea înainte de a lansa această inițiativă, că ar trebui să mobilizăm țările care sunt gata să fie numite membri fondatori, iar apoi aderarea va rămâne deschisă”, a explicat Hudon.

Soarta proiectului rămâne incertă fără sprijinul unor țări esențiale pentru obținerea unui rating de credit triplu A. DSRB a purtat discuții productive cu Coreea de Sud, existând o șansă de 50-50 ca aceasta să adere, eventual mai târziu. Nicio altă țară din G7 nu este pe punctul de a se alătura deocamdată, a adăugat Hudon.

Reacțiile statelor membre și ale altor actori

Până în prezent, Canada a fost susținută public doar de Luxemburg, care va deveni sediul european al băncii. Carney a declarat că „o masă critică” de țări intenționează să adere, fără a le numi. Italia, Spania, Turcia, Belgia și Ucraina au analizat propunerile, potrivit unor surse. Turcia este considerată un punct de referință important pentru succesul proiectului, conform analistului Linus Terhorst de la Royal United Services Institute.

Marea Britanie s-a opus aderării, preferând propriul proiect de finanțare a apărării (MDM), alături de Țările de Jos și Finlanda, dar a explorat posibilitățile de aliniere sau fuziune cu DSRB. Germania s-a distanțat inițial, dar ulterior s-a alăturat discuțiilor în calitate de observator. Olanda a declarat că nu participă, fiind concentrată pe MDM.

Contribuțiile financiare și contextul geopolitic

DSRB solicită țărilor-ancoră să contribuie proporțional cu dimensiunea economiilor lor. Contribuția Canadei ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro, în timp ce țările mai mici ar plăti între 500 și 750 de milioane de euro. Proiectul concurează cu inițiative de apărare ale UE, precum programul SAFE.

Inițiativa vine pe fondul cerințelor crescânde în domeniul apărării, legate de războiul din Ucraina, tensiunile cu Rusia și îngrijorările privind expansiunea militară a Chinei. Liderii NATO au convenit în iunie 2025 să aloce 5% din PIB pentru investiții în apărare până în 2035.