De ce se scumpesc carburanții la pompă când petrolul se ieftinește. Cazul unic al României

Recent, Petrom a majorat prețurile carburanților cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină, într-un moment în care cotația petrolului Brent scăzuse sub 80 de dolari pe baril, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative. Decizia a părut greu de justificat pentru consumatori, dar poate fi explicată printr-o măsură guvernamentală aparent bine intenționată: plafonarea adaosului comercial.

Plafonarea adaosului – între intenție și efecte reale

Prin OUG nr. 19/2026, completată ulterior prin OUG nr. 24/2026, Guvernul a instituit o stare de criză pe piața carburanților și a impus plafonarea adaosului comercial la nivelul mediei anului 2025. Măsura a fost prezentată ca un mecanism menit să reducă prețurile la pompă cu aproximativ 5-15 bani pe litru și să împiedice speculațiile într-o perioadă de volatilitate internațională.

Problema este că economia funcționează adesea diferit decât intențiile politice. În mod obișnuit, când costul materiei prime scade, concurența ar trebui să împingă prețurile în jos. Companiile care transferă mai rapid reducerea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, iar celelalte sunt obligate să le urmeze. Este mecanismul clasic al pieței.

Efectul de „focalizare” a prețurilor

Plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabilește că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referință de piață, o țintă spre care operatorii economici tind în mod natural. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii.

Astfel apare un paradox. Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita extinderea marjelor și poate proteja consumatorii. Dar dacă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să mențină prețurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare.

Cu alte cuvinte, ceea ce a fost conceput ca un plafon poate deveni un prag de referință. Este un fenomen cunoscut în teoria economică și observat în numeroase piețe reglementate, efect de „focalizare” a prețurilor în jurul plafonului (de exemplu, piața gazelor). În loc să stimuleze concurența, plafonul ajunge să ofere tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului considerat acceptabil.

Structura pieței amplifică efectul

În cazul României, efectul poate fi amplificat de structura pieței carburanților. Aceasta este dominată de câțiva jucători mari, cu poziții solide și comportamente comerciale relativ predictibile. Într-o astfel de piață, o limită administrativă poate avea efecte diferite față de cele întâlnite într-un sector puternic concurențial.

Chisăliță admite totuși că recentele scumpiri pot să aibă și altă cauză, dar modificarea comportamentului companiilor ca urmare a acestei reglementări nu poate fi ignorată. Nu există dovezi publice că majorarea de 5 bani operată de OMV Petrom în 23 iunie 2026 a fost determinată direct de mecanismul plafonării, însă ipoteza este plauzibilă din punct de vedere economic.

Lecția intervențiilor statului în piață

Intervențiile statului în formarea prețurilor sunt adesea prezentate ca soluții simple la probleme complexe. În realitate, ele produc efecte secundare care, deși anticipate de experți, nu sunt niciodată acceptate de decidenți. O măsură concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială. O reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire.

Succesul unei politici publice nu trebuie judecat după intențiile sale, ci după rezultatele pe care le produce în practică. Iar dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit la paradoxul scumpirii carburanților în timp ce petrolul se ieftinește, atunci este nevoie de o reevaluare urgentă a măsurii.