Harta logistică a României se rescrie: A7, A8, Focșani–Brăila și București–Giurgiu, 830 km de autostradă în construcție
CNIR are 400 km în portofoliu, iar ministerul anunță 230–250 km dați în trafic în 2025, cel mai bun an din istorie. Centrul de greutate se mută spre est și nord-est.

În următorii ani, harta logistică a României se rescrie pe câțiva piloni concreți: finalizarea A7 până la nodul Turbion din zona Pașcani, intrarea în execuție a A8 între Târgu-Mureș și Târgu-Neamț, deschiderea șantierului Focșani–Brăila care va pune în valoare podul de la Brăila, lansarea licitației Brăila – Tulcea și demararea proiectării pentru București–Giurgiu, cu un tronson radial spre Alexandria care ar putea fi primul parteneriat public-privat din infrastructura rutieră a țării. CNIR are 400 de kilometri în portofoliu, iar Ministerul Transporturilor anunță 830 de kilometri de autostradă și drum expres în construcție, cu o țintă de 230–250 km dați în trafic anul acesta – cel mai bun an din istoria României la acest capitol.
Noi coridoare logistice în est și sud
România intră într-o fază în care, pentru prima oară de la aderarea la UE, șantierele de autostradă nu mai sunt grupate doar pe coridorul tradițional Nădlac–Sibiu–București–Constanța. Centrul de greutate al rețelei se mută spre est și spre nord-est, prin Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), iar în sud apare un nou coridor logistic care va lega Bucureștiul de Giurgiu și, prin radiale, de Alexandria. Pe lângă acestea, intră în calcul Focșani – Brăila, Brăila – Tulcea și Filiași – Târgu-Jiu, plus secțiunea 2 Biharia, care va închide legătura cu granița maghiară.
Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a explicat la conferința ZF Logistică, Transporturi și Automotive 2026 că instituția pe care o conduce are în portofoliu patru sectoare dintr-o zonă montană pe A8, între Târgu-Mureș și Târgu-Neamț, tot ce înseamnă tronsonul Târgu-Neamț – Iași – Ungheni finanțat prin SAFE, Focșani – Brăila, Ploiești – Brașov, București – Giurgiu în proiectare, urmând să preia și Filiași – Târgu-Jiu, plus șantierul Biharia – secțiunea 2, care va face legătura cu sectorul aflat deja în trafic la granița cu Ungaria. „Vorbim de 400 de kilometri în total”, a precizat Gabriel Budescu.
830 km în construcție, țintă record în 2025
La nivel de minister, mecanismul rulează în paralel. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a anunțat la conferința ZF Tendințe în piața de birouri și construcții că România are 830 de kilometri de autostradă și drum expres în construcție, iar până la final de an ar putea fi dați în trafic între 230 și 250 de kilometri. „Ne păstrăm optimismul cu privire la cel mai bun an din istoria României în materie de autostrăzi și drumuri expres. În 2024 am dat în trafic 200 de kilometri, iar anul acesta cu siguranță depășim 200 km”, a transmis Ionel Scrioșteanu.
A7, dare în trafic în etape până la Pașcani
Pe Autostrada Moldovei, calendarul este eșalonat. „Vom avea o dare în trafic până la Bacău într-o primă etapă, iar apoi în luna august, următorul dincolo de Roman, până la Mircești, urmând ca până la sfârșitul anului să închidem și ultimul lot, cel cu nodul Turbion din zona Pașcaniului”, a explicat Ionel Scrioșteanu. Pentru CNIR, A7 este și matricea managerială a celorlalte proiecte. „Noi am început al șaptelea, l-am avut în coordonare cu echipa care acum este la nivelul CNIR. Din 2019 am început proiectarea. Vorbim de șapte ani de la momentul începerii proiectării. Asta înseamnă o strategie pe termen lung”, a punctat Gabriel Budescu.
A8, semnături până la 31 mai și un plan B
Pe Autostrada Unirii, CNIR are atribuite toate cele patru loturi din finanțarea prin mecanismul SAFE, dar contestațiile la unele dintre ele țin în loc semnarea contractelor. „Noi facem tot ce ține de noi, încercăm să le semnăm până la 31 mai. Există și un plan B în cazul în care nu vom reuși, dar eu sper ca în luna aceasta să clarificăm tot ce înseamnă contestații și să le atribuim”, a spus Gabriel Budescu. Costul de construcție a crescut considerabil: 35–40 de milioane de euro pe kilometru în zona montană, față de circa 15 milioane de euro la câmpie. „Ne dorim să avem lucrări de calitate și aici o să insist, deoarece și prețurile pentru autostrăzi au crescut considerabil. Va trebui ca și calitatea să fie în concordanță”, a adăugat directorul CNIR.
Investițiile au împins în sus prețul terenurilor din jurul Iașiului. „Sunt localități unde avem de opt ori mai scumpe. Trebuie să facem și exproprierile. Anul acesta am actualizat raportul și au crescut foarte mult, probabil în prisma investițiilor care se pregătesc să vină odată cu autostrada”, a explicat Gabriel Budescu. La capătul de est al rețelei, anul acesta urmează să fie începute lucrările atât pe Joseni–Ditrău, unde a câștigat un antreprenor român, cât și pe Focșani – Brăila – „să fie prima investiție majoră care pune în valoare podul de la Brăila”, a punctat Gabriel Budescu. Tot anul acesta va fi lansată licitația pentru Brăila–Tulcea, drum considerat strategic pentru Dobrogea.
Pe Autostrada de Centură a Capitalei, Ionel Scrioșteanu a detaliat graficul de finalizare pe zona de nord. Tronsonul dintre DN1 și DN1A urmează să fie dat în trafic în iunie–iulie 2026, urmat de tronsonul de la DN1A până la