Numărul românilor investitori în criptomonede a ajuns la 2 milioane, cu active de peste 12 miliarde de euro
România nu are lege pentru autorizarea firmelor crypto, deși obligația europeană este în vigoare de la 1 iulie. Firmele riscă dosare penale, iar investitorii sunt expuși unor riscuri financiare.
Numărul românilor care investesc în Bitcoin și alte criptomonede a explodat, ajungând la aproximativ 2 milioane de persoane, iar valoarea totală a activelor deținute depășește 12 miliarde de euro, potrivit estimărilor consultate de Economica. Gradul de adopție este printre cele mai mari din Uniunea Europeană, aproape 15,5% din populație, cu perspective de dublare până la sfârșitul anului viitor.
Lipsa legislației naționale generează riscuri majore
De la 1 iulie 2024, toate firmele care activează în domeniul criptoactivelor sunt obligate să obțină o autorizație conform Regulamentului european MiCA (Markets in Crypto-Assets). Cu toate acestea, România nu a desemnat încă nicio autoritate competentă pentru aplicarea acestui regulament, ceea ce înseamnă că nicio firmă înregistrată în țară nu se poate autoriza. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a confirmat că autoritatea nu poate primi sau soluționa cereri de autorizare până la desemnarea oficială.
În acest context, firmele care continuă să funcționeze fără autorizație riscă să fie reclamate la parchete, iar investitorii sunt expuși unor riscuri financiare certe. De exemplu, dacă o firmă cripto ajunge să aibă dosar penal, conturile bancare pot fi blocate, afectând clienții. Băncile pot lua astfel de decizii chiar înainte de apariția unui dosar penal, din cauza riscului generat de obligativitatea autorizării.
Firmele crypto se mută în alte state UE
Pentru a evita sancțiunile, o parte dintre societățile din domeniu se autorizează în alte țări UE care au legislație, precum statele baltice, și apoi activează în România prin sistemul pașaportului european. Acest mecanism permite firmelor financiare autorizate într-un stat membru să ofere servicii în orice alt stat UE printr-o simplă notificare. Deja există firme care s-au mutat, iar altele iau în considerare această opțiune.
Consecințele pentru România sunt multiple: bugetul de stat pierde taxele și impozitele plătite de firmele respective, ANAF va avea dificultăți în controlarea veniturilor din criptomonede, iar ASF pierde posibilele venituri din reglementare. În plus, investitorii români care folosesc firme autorizate în alte țări vor trebui să se adreseze autorităților din acele state în caz de probleme, un demers mai complicat.
Guvernul nu a finalizat legea de implementare
Deși draftul actului normativ, elaborat de ASF, Ministerul Finanțelor și BNR, era gata din decembrie 2024, niciun guvern din ultimii doi ani nu a finalizat procedurile. Singurul pas făcut a fost în aprilie 2025, când proiectul de ordonanță de urgență a fost parcurs în primă lectură în ședința de Guvern, dar nu s-a mai continuat. În lipsa unui Guvern cu puteri depline și cu Parlamentul în vacanță, nu există perspective imediate de adoptare.
Uniunea Europeană a început deja să ceară explicații României, iar o procedură de pre-infringement este în desfășurare, putând duce la sancțiuni financiare. Până la rezolvarea situației, investitorii români rămân expuși riscurilor generate de vidul legislativ.
