România, campioana UE la construcții, dar se confruntă cu lipsa de oameni și utilaje pentru întreținere
Sectorul construcțiilor din România a ajuns să reprezinte 8,7% din PIB, cea mai mare pondere din UE, dar dependența de banii publici și lipsa forței de muncă și a utilajelor pun sub semnul întrebării sustenabilitatea.
Cu un sector ajuns să cântărească aproape 9% din PIB, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, România rămâne campioana continentală a construcțiilor. În spatele cifrelor record stau însă o dependență tot mai mare de banii publici, materiale care refuză să se ieftinească și o nouă taxă pe carbon. Iar cei care ridică spitalele, autostrăzile și fabricile țării avertizează: adevărata provocare nu e să construiești, ci să ai cu ce și cu cine — și ce faci cu ele după ce le inaugurezi.
Recorduri în construcții
România intră în 2026 aproape de maximele istorice. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% în primele unsprezece luni din 2025 față de anul anterior, foarte aproape de recordul din 2023, iar sectorul a ajuns să cântărească 8,7% din PIB în primele trei trimestre — cea mai mare pondere din Uniunea Europeană și aproape dublul mediei de 5% a statelor membre.
Motorul principal îl reprezintă lucrările de inginerie, acolo unde se regăsesc infrastructura și marile spitale finanțate din fonduri publice, ajunse la niveluri record. Construcțiile nerezidențiale au urcat cu peste 11%, iar cele rezidențiale cu 12%.
Provocările sectorului
Deși performanța este remarcabilă, specialiștii atrag atenția asupra problemelor structurale. Lipsa forței de muncă calificate și a utilajelor moderne, precum și absența unui plan clar pentru întreținerea infrastructurii după finalizare, reprezintă obstacole majore. În plus, dependența de fondurile publice și creșterea costurilor materialelor, amplificate de noua taxă pe carbon, pun presiune pe sustenabilitatea sectorului.
Construcțiile, IT-ul și serviciile medicale au condus creșterea economică în ultima decadă. Întrebarea rămâne dacă aceste sectoare pot susține o accelerare în următorii ani, în contextul incertitudinilor legate de inflație și de costurile energetice.
