Acordul Trump-Iran: trei întrebări esențiale rămase fără răspuns după memorandumul de încetare a focului

Anunțul lui Donald Trump privind semnarea unui memorandum de înțelegere menit să pună capăt războiului din Iran a fost primit cu un optimism rezervat. Înțelegerea prevede o încetare a focului timp de 60 de zile, ridicarea blocadei navale americane și deblocarea rutelor comerciale strategice din Strâmtoarea Ormuz, relatează CNN și The Guardian.

Vicepreședintele JD Vance a dat asigurări că documentul conține garanții ferme că Teheranul nu va produce și nu va achiziționa niciodată arme nucleare. Deși vestea aduce o gură de aer proaspăt pentru economia globală, sufocată de criza energetică provocată de conflict, absența detaliilor concrete lasă loc unor întrebări fundamentale privind viitorul strategic al regiunii.

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz și problema nucleară

Duminică seară, Donald Trump a fost extrem de categoric pe platforma Truth Social: „Autorizez deschiderea completă și fără taxe a Strâmtorii Ormuz și, simultan, ordon ridicarea imediată a blocadei navale a Statelor Unite. Nave ale lumii, porniți-vă motoarele. Lăsați petrolul să curgă!”

Ulterior, președintele american a nuanțat declarația, precizând că deblocarea acestei căi maritime vitale este condiționată de semnarea acordului programat pentru vineri la Geneva și că primele acțiuni vor viza exclusiv operațiunile de deminare.

În mod semnificativ, premierul pakistanez Shehbaz Sharif, mediatorul acordului, nu a menționat strâmtoarea în discursul său inițial, în timp ce presa de stat de la Teheran afirmă că gestionarea traficului maritim va reveni Iranului în termen de 30 de zile. Această interpretare vine în contradicție directă cu linia tradițională a Washingtonului, care respinge orice formă de control sau taxare din partea Iranului.

Poate Trump obține un pact nuclear superior celui din 2015?

Viitorul programului nuclear al Iranului rămâne miza cea mai complicată. Memorandumul actual pasează această problemă către o rundă de negocieri extrem de tensionate, programată pentru următoarele 60 de zile. Trump a avertizat deja că va relua atacurile militare dacă Teheranul refuză să semneze un acord definitiv pe această temă.

Grupul de state europene E4 (Marea Britanie, Franța, Germania și Italia) și-a exprimat sprijinul pentru această abordare, condiționând ridicarea sancțiunilor economice de pași clari și verificabili din partea Iranului.

Teheranul continuă să susțină că programul său are scopuri pur civile, însă stocurile sale actuale de uraniu îmbogățit aproape de nivelul militar – estimate la peste 400 kg – vor constitui principalul punct de blocaj în discuțiile viitoare.

Includerea Libanului și poziția Israelului

O altă divergență majoră o reprezintă includerea Libanului în încetarea focului. În timp ce oficialii iranieni și mediatorul pakistanez au afirmat răspicat că acordul include oprirea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv pe cel libanez, Donald Trump a evitat complet subiectul în primele sale declarații publice.

Această dinamică complică poziția Israelului, care nu a fost inclus în negocieri și nu a reacționat imediat la anunțarea memorandumului. Premierul Benjamin Netanyahu are mize politice interne majore pentru a continua combaterea influenței iraniene și a milițiilor Hezbollah, iar orice acțiune militară viitoare a Israelului riscă să torpileze acordul americano-iranian.

Tensiunile dintre Trump și Netanyahu au fost de altfel evidente în cursul weekendului, după ce un atac israelian asupra Beirutului a amânat cu câteva ore anunțarea înțelegerii, provocând reacții extrem de dure și critici vehemente din partea președintelui american la adresa deciziilor liderului israelian.