Cine apără Neptun Deep? Incidentele din Marea Neagră dezvăluie vulnerabilități
Trei incidente în nouă zile pe litoralul românesc arată că spațiul maritim este expus. Legea există, dar nu este aplicată, iar perimetrul energetic Neptun Deep rămâne fără protecție reală.
Pe 5 iunie 2026, o dronă maritimă s-a autodetonat în Dana 78 a Portului Constanța, la câteva sute de metri de cel mai mare terminal petrolier al țării. Alte trei drone s-au autodetonat în larg. Sistemul de supraveghere SCOMAR nu a detectat amenințarea, iar primul mesaj RO-Alert a fost transmis după explozie. Incidentul survine la doar câteva zile după ce o dronă rusească Geran-2 a lovit un bloc din Galați (28-29 mai), rănind doi oameni, iar pe 3 iunie scafandrii Forțelor Navale au neutralizat o mină marină pe plaja dintre Vama Veche și 2 Mai. Trei incidente în nouă zile pe o fâșie de mare care aparține României.
Flota fantomă rusească, prezentă în zona Neptun Deep
Datele din aplicația Marine Traffic arată că petroliere sub pavilioane de complezență (Liberia, Sierra Leone, Camerun) staționează frecvent în Zona Economică Exclusivă a României. Unele dintre acestea fac parte din așa-numita „flotă fantomă” a Federației Ruse – nave sancționate de UE care acostează în porturile românești Constanța și Midia-Năvodari, apoi încarcă la Novorossiisk și Tuapse. În decembrie 2025, petrolierul Clean Raider (pavilion liberian) a staționat zile întregi la 35 km de țărm, în dreptul Tuzlei, la mai puțin de un kilometru de nava Kolente, sosită din Novorossiisk cu transponderul stins. Staționa chiar în perimetrul energetic Neptun Deep, fără ca vreo navă a Forțelor Navale Române să intervină.
Cadrul legal există, dar nu se aplică
Legea nr. 17/1990 definește drona marină drept „navă” (art. 47 alin. 1 pct. 5). Dacă aceasta face manevre cu arme, lansează tehnică militară sau perturbă comunicațiile, trecerea nu mai este inofensivă (art. 18 alin. 2), iar art. 24 permite folosirea „oricăror mijloace legale, inclusiv de constrângere”. Conform art. 35 alin. 6 și art. 65, măsurile de constrângere împotriva navelor străine în marea teritorială și Zona Economică Exclusivă revin exclusiv navelor și aeronavelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne. Pentru instalațiile din larg, art. 16 instituie zone de securitate de până la 500 de metri, iar art. 12 alin. 2 protejează conductele submarine cu zone de 1.000 de metri. În plus, Legea nr. 73/2025 dă Ministerului Apărării controlul spațiului aerian și dreptul de a distruge, neutraliza sau prelua o dronă (art. 5, 21, 22).
Confuzia de competență – un mit întreținut
Apărarea perimetrului Neptun Deep și neutralizarea muniției revin Forțelor Navale Române, structură a Armatei sub Ministerul Apărării Naționale, conform art. 14 din Legea nr. 346/2006, respectiv art. 16 și 65 din Legea nr. 17/1990. Cu toate acestea, autoritățile invocă lipsa cadrului legal sau confuzia de competență. În realitate, legea este clară, dar nu este aplicată. Franța a demonstrat că se poate acționa: a abordat în larg petrolierul Grinch, sub pavilion fals, în temeiul dreptului internațional. România nu a făcut-o niciodată.
Ce urmează pentru Neptun Deep?
Producția de gaze din perimetrul Neptun Deep urmează să înceapă în 2027. Fără o protecție maritimă reală, instalațiile și conductele rămân vulnerabile la atacuri cu drone, mine marine sau acțiuni ale flotei fantomă. Incidentele recente arată că amenințarea este deja prezentă, iar răspunsul autorităților este insuficient. Este nevoie de o decizie politică clară și de aplicarea legii existente pentru a asigura securitatea celui mai important proiect energetic al României.
