Comisia Europeană cere României reforme fiscale și reducerea deficitului bugetar în 2026

Comisia Europeană a publicat, pe 3 iunie 2026, concluziile pachetului din Semestrul European, în care arată că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Deficitele bugetare și de cont curent ridicate, precum și deteriorarea competitivității costurilor sunt principalele vulnerabilități, deși unele s-au atenuat parțial recent. Executivul european confirmă că procedura de deficit excesiv pentru România este suspendată, ca urmare a progreselor înregistrate în acțiunile corective.

Recomandări specifice pentru România

În contextul incertitudinii geopolitice, Bruxelles-ul recomandă statelor membre, inclusiv României, să își consolideze competitivitatea, reziliența economică și sustenabilitatea fiscală. Accentul este pus pe reducerea dezechilibrelor și creșterea eficienței cheltuielilor publice. Pentru România, Comisia cere explicit continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale.

Evaluarea respectării cadrului bugetar

Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează implementarea recomandărilor specifice adoptate de Consiliu în 2025. Comisia a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE, axându-se pe creșterea cheltuielilor nete în 2025 și 2026. S-a ținut cont de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare. De asemenea, s-a evaluat implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza prelungirii perioadelor de ajustare bugetară.

Flexibilitate bugetară pentru securitate energetică

Statele membre care iau măsuri pentru consolidarea securității energetice și accelerarea tranziției de la combustibilii fosili pot solicita flexibilitate bugetară limitată în temeiul clauzei derogatorii naționale pentru cheltuielile de apărare. La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri luate începând din februarie 2026, care reduc dependența de combustibilii fosili importați. Pentru măsurile de reziliență energetică, se aplică un plafon anual de 0,3% din PIB pentru perioada 2026-2028 și un plafon cumulativ de 0,6% din PIB pentru aceeași perioadă, în cadrul plafonului existent de 1,5% din PIB pentru cheltuielile suplimentare de apărare.

Următorii pași în Semestrul European

Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate. Executivul european așteaptă un dialog constructiv cu Parlamentul European privind conținutul pachetului și etapele ulterioare ale ciclului de coordonare economică al Semestrului European. Semestrul European este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE, urmărind asigurarea unei creșteri economice sustenabile, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide.