Cristian Păun: Noua lege a salarizării fără reforma statului, o problemă majoră

Noua lege a salarizării unitare riscă să adâncească problemele bugetare ale României, avertizează profesorul de economie Cristian Păun, într-un interviu pentru emisiunea „În fața ta” difuzată pe Digi 24. Economistul subliniază că statul încearcă să împace obiective contradictorii: reducerea deficitului, respectarea jaloanelor din PNRR și menținerea veniturilor bugetarilor, în condițiile în care resursele financiare sunt tot mai limitate.

„Să vii acum cu o nouă lege a salarizării unitare, fără să reformezi statul român, reprezintă o problemă majoră”, spune Cristian Păun. Emisiunea „În fața ta” poate fi urmărită duminică, de la ora 14.00, pe Digi 24.

Contextul economic dificil al reformei

Profesorul de economie susține că reforma salarizării în sectorul public a fost întârziată ani de zile și este împinsă acum înainte într-un context economic dificil, marcat de deficit bugetar ridicat și constrângeri fiscale majore. „În primul rând, trebuie să spunem că această aventură, această călătorie cu Legea salarizării unitare a început în 2017, cu Olguța Vasilescu, ministrul Muncii la acea vreme. Ideea era să se realizeze o lege prin care toate salariile din sectorul bugetar să fie abordate unitar, ceea ce, teoretic și principial, este corect”, a explicat Păun.

El arată însă că proiectul a început să întâmpine dificultăți pe măsură ce a fost extins către marile categorii de angajați din sectorul public. „Legea salarizării unitare a început cu parlamentarii și, pe măsură ce s-a extins către marile categorii de bugetari, precum sănătatea și educația, a început să se poticnească, pentru că nu existau suficiente resurse financiare.”

Salariile bugetarilor, cheltuieli fixe pentru stat

Cristian Păun afirmă că una dintre marile probleme ale sistemului este că salariile din sectorul public reprezintă cheltuieli fixe care trebuie susținute indiferent de evoluția economiei. „Salarizarea din sectorul bugetar presupune cheltuieli fixe pentru stat. Indiferent dacă economia intră în pandemie, în criză sau în recesiune, aceste salarii trebuie plătite. Noi am intrat în pandemie cu o lege a salarizării unitare care genera cheltuieli fixe aflate pe o traiectorie ascendentă.”

Economistul atrage atenția că România trebuie să implementeze reforma într-un moment nefavorabil. „Astăzi ne aflăm într-o situație foarte dificilă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, trebuie să facem această reformă în grabă, după ani în care nu s-a făcut mare lucru. În al doilea rând, ne aflăm într-un moment economic nefavorabil.”

Presiunea datoriei publice și costurile finanțării

Păun consideră că presiunea exercitată de datoria publică și de costurile finanțării reduce semnificativ spațiul de manevră al Guvernului. „Există încă multe «găuri negre» în economia românească și numeroase cheltuieli care apasă asupra bugetului public. Astăzi am ajuns să plătim, sub formă de dobânzi către creditori, sume comparabile cu bugetul alocat educației. (...) Mai mult ca oricând, se simte raritatea resurselor. Într-un asemenea context, este greu să obții o lege care să mulțumească pe toată lumea.”

Profesorul de economie amintește că legea salarizării reprezintă și un angajament asumat de România prin PNRR, însă observă o contradicție între obiectivele urmărite. „Legea salarizării era un angajament asumat prin PNRR. În funcție de respectarea acestui angajament, România trebuie să atragă anumite fonduri europene. În același timp, această lege adaugă aproximativ 8 miliarde de lei la anvelopa salarială. Practic, prin această lege crești deficitul.”

„Cum ieși din această dilemă? Pentru că mie mi se pare că obiectivele sunt contradictorii. Pe de o parte spui că niciun venit nu scade, iar pe de altă parte trebuie să te încadrezi în ținta bugetară și, în plus, adaugi încă 8 miliarde la cheltuielile statului.”

Câștigători și perdanți în noua lege

Cristian Păun susține că, în realitate, reforma va produce atât câștigători, cât și perdanți. „Paradoxal, anvelopa salarială crește cu 8 miliarde, iar oamenii se plâng că le scad veniturile. Înseamnă că nu tuturor le vor crește veniturile.” Economistul explică faptul că scopul legii este reducerea discrepanțelor dintre persoane aflate pe poziții similare, inclusiv prin eliminarea unor sporuri și beneficii acumulate de-a lungul anilor.

„În logica Legii salarizării unitare, cele două poziții ar trebui să aibă salarii și venituri comparabile. Numai că, în practică, nu se va întâmpla ca venitul secretarei din școală să urce până la nivelul celei din Parlament, ci mai degrabă se va încerca reducerea diferenței prin diminuarea unor sporuri și beneficii acordate în trecut”, a precizat Păun.

Potrivit lui Păun, multe dintre cele 8 miliarde de lei invocate în dezbaterea publică nu reprezintă majorări salariale propriu-zise, ci includerea în salariul de bază a unor sporuri și indemnizații.