Liderii UE condamnă incidentul cu drona rusă de la Galați și dezbat bugetul de 2 trilioane de euro
Consiliul European se reunește la Bruxelles pentru a discuta Ucraina, China, bugetul multianual și migrația. Declarația finală condamnă prăbușirea dronei rusești peste o clădire din România.
Liderii Uniunii Europene s-au reunit joi și vineri la Bruxelles pentru un summit cu o agendă încărcată, care include Ucraina, Orientul Mijlociu, bugetul multianual masiv al blocului, relațiile cu China, migrația, apărarea și narcoticele. Potrivit proiectului de declarație finală, liderii condamnă clar „gravul incident din 29 mai 2026, în care o dronă rusă încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România”.
Agenda complexă a summitului
Președintele Consiliului European, António Costa, a încălcat propria regulă ca summiturile să dureze o singură zi, din cauza numărului mare de subiecte. Unii lideri au venit direct de la summitul G7 din Franța. Joi, la ora 18:00, au ascultat discursurile președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Cina de lucru a fost dedicată „dezechilibrelor macroeconomice globale”, un eufemism pentru dependența excesivă de o Chină din ce în ce mai ostilă, conform POLITICO, citat de News.ro. Vineri, liderii negociază bugetul pe termen lung al UE, de 2 trilioane de euro, în contextul unei revolte a țărilor contributoare.
Patru chestiuni esențiale
Publicația de la Bruxelles identifică patru puncte cheie de urmărit. Primul este poziția mai dură față de China, promovată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șeful său de cabinet, Björn Seibert. Aceasta dorește sprijin politic pentru a investiga dumpingul de produse ieftine pe piața europeană și ia în considerare un „instrument împotriva supracapacității” pentru a contracara firmele subvenționate de stat. Totuși, trei diplomați și oficiali UE, sub anonimat, au declarat că nimeni nu dorește un război comercial, deoarece UE este cea mai mare piață de export a Chinei, cu 560 de miliarde de dolari în 2025, și are nevoie de materii prime chinezești. Se speră că demonstrarea instrumentelor disponibile va determina Beijingul să își schimbe abordarea.
Al doilea punct vizează îmbunătățirea propriei producții. Liderii discută un plan de revitalizare a pieței unice, numit „O singură Europă, o singură piață”, care reformează normele privind înființarea întreprinderilor, achizițiile publice și detașarea angajaților. Piața unică, creată în anii 1990, s-a încurcat într-o rețea de reguli care majorează costurile și împiedică comerțul transfrontalier.
Al treilea punct este legat de competitivitate. Discuția de joi seara oferă ocazia țărilor UE să își exprime nemulțumirile privind birocrația, inclusiv Sistemul de comercializare a cotelor de emisii. Reprezentanții industriei susțin că prețurile ridicate la energie și concurența chineză fac sistemul imposibil de aplicat. Maciej Berek, ministrul polonez pentru dereglementare, a declarat: „Nu putem concura cu piețele globale precum SUA și China dacă întreprinderile noastre se confruntă cu condiții mai nefavorabile – iar aceste condiții provin parțial de aici, de la Bruxelles”. El a subliniat că instituțiile UE trebuie să evite „reglementarea excesivă doar pentru a fi nevoite să dereglementeze în etapa următoare”.
Al patrulea punct este bugetul pe termen lung. Vineri, liderii se pronunță asupra dimensiunii următorului buget de șapte ani, după ce președinția cipriotă a Consiliului UE a propus o reducere modestă de 2% față de propunerea Comisiei de 2 trilioane de euro. Germania și Țările de Jos conduc opoziția față de planul Nicosiei, pledând pentru reduceri mai mari la toate capitolele, potrivit a patru diplomați citați de POLITICO. Pe de altă parte, țările beneficiare de fonduri UE se opun tăierilor.
