Marine Le Pen anunță a patra candidatură la președinția Franței, stârnind îngrijorare la Bruxelles

Marine Le Pen a anunțat oficial că va candida pentru a patra oară la președinția Franței, în 2027, punând capăt optimismului din partea oficialilor europeni care sperau la o tranziție către o figură mai pragmatică din tabăra extremei drepte. Anunțul a fost făcut marți seară, în cadrul unei emisiuni la postul TF1, în aceeași zi în care Le Pen a fost condamnată la un an de arest la domiciliu cu monitorizare electronică.

Reacții la Bruxelles și speranțe spulberate

La Bruxelles, vestea a provocat îngrijorare, deoarece o președinție condusă de Le Pen ar putea bloca procesul de decizie prin consens în cadrul UE, în special în privința bugetului multianual și a cooperării în domeniul apărării. Anterior, mai mulți europarlamentari și oficiali europeni își exprimaseră, sub protecția anonimatului, preferința pentru Jordan Bardella, liderul de 30 de ani al Adunării Naționale (RN). Bardella era considerat o alternativă mai puțin ideologică și mai deschisă la dialog, datorită experienței sale în Parlamentul European și a unei abordări mai flexibile în dosarele comunitare.

Diferențe între Le Pen și Bardella

Unii oficiali subliniază că Le Pen poartă încă bagajul politic al tatălui său, Jean-Marie Le Pen, în timp ce Bardella reprezintă o generație nouă. Bardella a încercat să atenueze unele propuneri economice controversate, precum reducerea vârstei de pensionare la 62 de ani, și a adoptat o atitudine mai conciliantă față de liderii de companii. Spre deosebire de Le Pen, Bardella nu a cerut desființarea Comisiei Europene și a renunțat la retorica privind ieșirea Franței din zona euro sau din UE („Frexit”).

Geopolitică și relații externe

O altă diferență majoră ține de geopolitică. Cariera lui Marine Le Pen a fost marcată de acuzații privind legăturile cu Moscova, după ce partidul său a contractat un împrumut de la o bancă rusească pentru campania din 2017. Deși Le Pen s-a distanțat de Kremlin după invazia Ucrainei, Bardella este considerat liber de acest trecut controversat. În plus, Bardella semnalase o deschidere către colaborarea cu alți lideri conservatori europeni, inclusiv premierul italian Giorgia Meloni și cancelarul german Friedrich Merz, în domenii precum reducerea birocrației și gestionarea migrației.

Perspective și reacții

Analiștii avertizează că Bardella nu ar fi devenit neapărat un lider de extremă dreaptă complet integrat în curentul principal european, precum Giorgia Meloni. Europarlamentarii din statele baltice au atras atenția că Bardella rămâne sceptic la adresa NATO, susținând în trecut retragerea Franței din comandamentul integrat al Alianței. În ciuda îngrijorărilor generale din rândul partidelor de centru, grupurile conservatoare și suveraniste din Parlamentul European salută competiția internă din Franța și se declară pregătite să colaboreze cu oricare dintre cei doi lideri pentru a produce o schimbare politică la nivel continental.