Muncitori indieni filmați fără compensații pentru a antrena roboții umanoizi
O investigație dezvăluie cum angajații unei fabrici din Delhi sunt filmați zilnic cu camere montate pe cap, iar înregistrările sunt vândute companiilor de robotică, fără ca ei să primească bani în plus.
La început, totul a părut o glumă. Când supraveghetorii unei fabrici de confecții din apropierea orașului Delhi le-au cerut muncitorilor să poarte camere video montate pe cap în timpul programului, mulți au râs. Printre ei se afla și Lalita, o muncitoare în vârstă de 32 de ani.
„Au montat camera pe noi așa cum se montează o cameră de supraveghere pe un perete”, își amintește ea. Nimeni nu le-a explicat exact de ce erau necesare dispozitivele. În fiecare zi, camerele înregistrau tot: mișcările mâinilor care ghidau materialul prin mașina de cusut, modul în care erau aliniate cusăturile și gulerele, viteza cu care erau corectate imperfecțiunile și chiar interacțiunile dintre colegi.
De la amuzament la teamă
La început, muncitorii s-au amuzat de aspectul neobișnuit al echipamentului. Curând însă, atmosfera din fabrică s-a schimbat. Unii au început să vorbească mai puțin între ei. Alții au devenit mai atenți la fiecare gest, temându-se că orice greșeală, pauză sau moment de neatenție ar putea fi înregistrat.
Ceea ce muncitorii nu știau era că activitatea lor zilnică devenea parte a unei industrii în plină expansiune: colectarea de date necesare dezvoltării viitoarelor generații de roboți umanoizi. Înregistrările realizate din perspectiva persoanei care lucrează sunt cunoscute sub numele de „date egocentrice”. Acestea sunt considerate esențiale pentru antrenarea sistemelor robotice care trebuie să învețe să execute sarcini complexe în lumea reală.
India, hub pentru datele robotice
Spre deosebire de modelele lingvistice precum ChatGPT, care au fost antrenate pe volume uriașe de texte disponibile online, roboții au nevoie să observe direct modul în care oamenii manipulează obiecte, se deplasează și interacționează cu mediul înconjurător. Companiile din domeniu estimează că dezvoltarea unor roboți capabili să lucreze autonom va necesita sute de milioane, poate chiar miliarde de ore de activitate umană filmată în fabrici, depozite, magazine și locuințe, scrie The Guardian.
Printre beneficiarii acestor date se numără și Tesla, al cărei director executiv, Elon Musk, a afirmat în repetate rânduri că roboții umanoizi ar putea deveni una dintre cele mai valoroase activități ale companiei. India joacă un rol tot mai important în această industrie. Costurile reduse și concentrarea mare de activități manufacturiere fac din țară un loc ideal pentru colectarea datelor necesare dezvoltării inteligenței artificiale.
„Dacă vrei să înveți un robot cum lucrează oamenii, puține locuri oferă aceeași combinație de scară, diversitate și densitate a forței de muncă precum India”, spune Puneet Jindal, fondatorul companiei Labellerr AI. În fiecare zi, milioane de oameni cos haine, asamblează produse, sortează mărfuri sau efectuează alte activități repetitive pe care companiile de robotică încearcă să le reproducă prin intermediul mașinilor.
Muncitorii nu primesc compensații suplimentare
După colectare, imaginile sunt procesate și etichetate în detaliu. Specialiștii identifică mișcările mâinilor, obiectele manipulate și secvențele exacte ale fiecărei acțiuni, astfel încât sistemele de inteligență artificială să poată învăța din ele. O investigație realizată în mai multe fabrici din India a constatat că muncitorii care poartă camere video nu primesc compensații suplimentare pentru imaginile colectate, deși acestea sunt ulterior vândute companiilor de tehnologie.
„Uneori ne dau câte o băutură răcoritoare”, spune Lalita, care câștigă aproximativ 200 de dolari pe lună. „Nu știu dacă este pentru că suntem filmați sau pentru că temperaturile sunt foarte ridicate.” Reprezentanții unor companii susțin că fabricile sunt deja plătite pentru participarea la proiecte și că nu este necesară o remunerație directă pentru angajați.
„Cererea pentru astfel de date explodează”, afirmă Jindal. „Clienții internaționali sunt dispuși să plătească sume importante pentru aceste înregistrări, dar presiunea concurențială reduce constant costurile. Până când banii ajung la baza lanțului, muncitorii care generează efectiv datele nu mai primesc nimic.”
Supraveghere excesivă și probleme de confidențialitate
În unele cazuri, imaginile nu sunt utilizate doar pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Documente analizate de jurnaliști arată că anumite companii folosesc înregistrările pentru a evalua productivitatea angajaților. Sunt calculate perioadele considerate inactive, este monitorizat timpul petrecut în conversații și sunt identificate grupurile de colegi care socializează în timpul programului. Astfel de practici ridică întrebări privind supravegherea excesivă la locul de muncă și impactul asupra drepturilor angajaților.
Pe lângă aspectele economice, specialiștii avertizează asupra unor probleme legate de viața privată. Geeta Thatra, cercetătoare în cadrul unei organizații care studiază condițiile de muncă în India, spune că au existat situații în care angajatele au mers la toaletă uitând că poartă camerele video. „Ce se întâmplă cu siguranța și confidențialitatea în astfel de situații? Nu avem încă răspunsuri clare”, afirmă ea.
