Parisul răcește orașul cu apa din Sena, nu cu aer condiționat. Rețeaua se triplează până în 2042
Parisul folosește un sistem centralizat de răcire cu apă din Sena pentru a combate valurile de căldură, în locul aparatelor de aer condiționat. Rețeaua, care deservește deja Luvru și Grand Palais, va fi extinsă la peste 3.000 de clădiri până în 2042.

În timp ce tot mai multe orașe europene instalează aparate de aer condiționat pentru a face față valurilor de căldură, Parisul mizează pe o soluție diferită: un sistem centralizat care folosește apa din Sena pentru răcirea clădirilor.
Cum funcționează sistemul de răcire cu apă din Sena
Rețeaua, începută în anii 1990 și extinsă în ultimii ani, are în prezent aproximativ 120 de kilometri de conducte subterane care transportă apă răcită către muzee, spitale, școli, clădiri de birouri și hoteluri. Printre beneficiari se numără Muzeul Luvru, Grand Palais și mai multe cartiere de afaceri ale capitalei franceze.
Sistemul utilizează apa rece din Sena pentru a prelua căldura din clădirile orașului, fără ca cele două circuite de apă să intre în contact. Apa din râu circulă printr-o conductă amplasată lângă o alta, prin care trece apa încălzită provenită din clădiri. Între cele două există un schimbător de căldură separat de un perete metalic subțire, care permite transferul temperaturii fără amestecarea lichidelor. După ce răcește apa destinată clădirilor, apa din Sena se întoarce apoi în râu, cu o temperatură ușor mai ridicată, notează The Guardian.
Impact asupra mediului și planuri de extindere
Potrivit specialiștilor, monitorizările realizate până acum nu indică efecte semnificative asupra ecosistemului fluviului, deoarece variațiile de temperatură rămân în limitele de mediu admise. Sistemul este deținut de Primăria Parisului și este operat de companiile RATP și Engie, prin intermediul societății Fraîcheur de Paris, în baza unui contract de concesiune pe 20 de ani, reînnoit în 2022.
Autoritățile intenționează să tripleze dimensiunea rețelei până în 2042, astfel încât aceasta să deservească peste 3.000 de clădiri din toate arondismentele capitalei, inclusiv spitale, școli, grădinițe și centre pentru vârstnici. Reprezentanții Fraîcheur de Paris spun că nu toate clădirile sunt potrivite pentru conectarea la rețea, însă obiectivul este transformarea sistemului dintr-o infrastructură destinată în principal clădirilor mari de birouri într-un serviciu extins la nivelul întregului oraș.
Avantaje și limitări ale tehnologiei
Experții susțin că sistemul consumă semnificativ mai puțină energie decât mii de aparate individuale de aer condiționat și contribuie la limitarea efectului de „insulă de căldură urbană”, întrucât reduce cantitatea de căldură evacuată pe străzi. „Este un fel de soluție miraculoasă în era încălzirii globale”, a declarat Thibauld Voïta, expert în energie și climă la Institutul Jacques Delors, scrie The Guardian.
Parisul nu este singurul oraș care utilizează această tehnologie. Stockholm folosește apa Mării Baltice pentru răcirea clădirilor, iar Toronto utilizează apa din Lacul Ontario. Totuși, specialiștii avertizează că sistemul nu poate fi copiat cu ușurință în orice oraș. Proiectele de acest tip necesită investiții foarte mari, o cerere ridicată de răcire concentrată într-o zonă urbană densă și condiții geografice favorabile. Contractul de 20 de ani pentru dezvoltarea rețelei Fraîcheur de Paris are o valoare estimată la 2,4 miliarde de euro, mai notează publicația britanică.
Context: valurile de căldură și cererea de aer condiționat
Extinderea sistemului din Paris vine în contextul în care valurile de căldură determină tot mai mulți europeni să cumpere aparate de aer condiționat. În Marea Britanie, magazinele Lidl au epuizat rapid stocurile unui aparat portabil de aer condiționat vândut cu 149 de lire sterline (aproximativ 172 de euro). În mai multe orașe, inclusiv Hedge End, Southampton și Trowbridge, clienții au format cozi încă de la primele ore ale dimineții, însă mulți au plecat fără produs. Unii cumpărători au acuzat retailerul că aparatele au fost puse în vânzare înainte de data anunțată și au criticat lipsa unei limite privind numărul de produse ce puteau fi achiziționate de o singură persoană. În unele magazine, clienții au aflat că unitățile comerciale nu primiseră niciun aparat de aer condiționat, deși produsul fusese promovat în oferta săptămânii.