Proiect de unire România-Moldova, adoptat tacit de Camera Deputaților, generează controverse și avertismente din Chișinău
Inițiativa legislativă a partidului SOS, condus de Diana Șoșoacă, a fost adoptată tacit în Camera Deputaților și trimisă la Senat. Analiștii și oficialii de la Chișinău avertizează că demersul riscă să alimenteze narațiunile pro-ruse și românofobe.
Un proiect de lege privind unirea României cu Republica Moldova, inițiat de partidul pro-rus SOS condus de Diana Șoșoacă, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților după expirarea termenului legal de 45 de zile. Documentul a fost transmis Senatului, for decizional, și a stârnit reacții puternice la Chișinău, unde analiștii și oficialii avertizează că demersul ar putea alimenta narațiunile românofobe și pro-ruse.
Contextul și parcursul legislativ
Proiectul PL-x 305/2026 a fost depus pe 14 aprilie 2026 de parlamentarii SOS România. În lipsa unui vot în plen, acesta a fost adoptat tacit în această săptămână, prin expirarea termenului de dezbatere. Guvernul a emis un punct de vedere negativ, iar Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților au dat avize nefavorabile. Consiliul Economic și Social a subliniat că o lege unilaterală a României nu poate produce efecte asupra unui stat suveran terț.
Reacții și avertismente din Republica Moldova
Președinta Maia Sandu a declarat că astfel de inițiative pot discredita ideea de unire, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat proiectul drept o provocare. Analistul politic Mihai Isac a atras atenția că, în loc să apropie cele două maluri ale Prutului, proiectul riscă să întărească discursul românofob și să blocheze orice apropiere reală.
Sprijinul pentru unire în Republica Moldova
Conform sondajelor, sprijinul pentru reunificare este în jur de 38-44% în rândul cetățenilor din Republica Moldova, în timp ce diaspora basarabeană este mai unionistă, cu procente de până la 60,8%. Un sondaj ATES Research Group din mai-iunie 2026 arată 38,5% pentru unire și 48,1% împotrivă, pe un eșantion de 1004 respondenți. Mihai Isac subliniază că subiectul este legitim, dar nu este încă matur pentru o decizie imediată și necesită un consens democratic larg.
Probleme juridice și efecte practice
Specialiștii în drept internațional subliniază că o reunificare nu poate fi decisă unilateral de Parlamentul României. Consiliul Economic și Social a argumentat că decizia trebuie să aparțină cetățenilor celor două state, exprimată prin referendum, urmată de măsuri legislative și constituționale. O lege unilaterală nu produce efecte asupra Republicii Moldova și nu poate crea obligații pe teritoriul acesteia.
Mihai Isac a concluzionat că proiectul este mai degrabă declarativ și politic decât util juridic, iar unirea, dacă va exista vreodată, trebuie să pornească de la voința democratică a cetățenilor, prin acord bilateral și proceduri constituționale.
