Raport ONU: Inteligența artificială ar putea consuma mai multă apă decât întreaga omenire până în 2030

Un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) prezintă o imagine sumbră asupra impactului de mediu al inteligenței artificiale. Potrivit documentului, până în 2030, consumul de energie al AI s-ar putea dubla, ajungând să reprezinte 3% din electricitatea mondială, iar cantitatea de apă necesară răcirii centrelor de date va depăși necesarul anual de apă potabilă al întregii populații globale.

Paradoxul Jevons: eficiența nu reduce consumul

Raportul subliniază că îmbunătățirile tehnologice nu vor duce neapărat la scăderea consumului de resurse, ci dimpotrivă. Fenomenul, cunoscut sub numele de „paradoxul Jevons”, prezice că eficientizarea utilizării unei resurse duce la creșterea, nu la scăderea, consumului total al acesteia. Acest efect a fost observat inițial în cazul cărbunelui în Anglia secolului al XIX-lea: costurile mai mici au stimulat o utilizare mai largă, anulând economiile.

Pe măsură ce modelele de AI devin mai ieftine și mai eficiente, ele vor fi folosite mai intens și în noi domenii, ceea ce va crește cererea totală de energie și apă. Astfel, orice economii realizate prin progrese tehnice vor fi erodate sau chiar anulate.

Date alarmante: emisii și consum de apă

În 2023, centrele de date consumau deja la fel de multă energie electrică precum Arabia Saudită, al 11-lea cel mai mare consumator mondial. Dacă tendința continuă, până în 2030 amprenta de carbon a AI va necesita 6,7 miliarde de copaci crescuți timp de zece ani pentru a fi compensată. De asemenea, centrele de date vor avea nevoie de 9,3 trilioane de litri de apă și o suprafață de aproape zece ori mai mare decât Ciudad de Mexico.

Inegalități globale și riscul decalajului digital

Raportul ONU atrage atenția asupra inegalității structurale din spatele boom-ului AI: doar 32 de țări găzduiesc infrastructură cloud specifică, iar 90% din această capacitate se află în SUA și China. Țările care consumă AI, dar nu o produc, suportă adesea o povară disproporționată asupra mediului, prin extracția mineralelor și deșeurile electronice.

Soluții propuse: guvernanță responsabilă

Pentru a evita capcana paradoxului Jevons, raportul propune o foaie de parcurs pentru utilizarea responsabilă a AI, bazată pe transparență, eficiență prin proiectare, echitate, responsabilitate pe durata ciclului de viață, cooperare globală și utilizare durabilă. Documentul solicită o coordonare între capacitatea AI și administrarea mediului, incluzând întregul lanț valoric, de la aprovizionarea cu minerale până la reciclare.