România, cea mai mică rată a subocupării locuințelor din UE, de doar 8,1%

Una din trei persoane din Uniunea Europeană locuiește într-o casă cu mai multe camere decât are nevoie, arată datele Eurostat. La polul opus se află România, care înregistrează cea mai scăzută rată a locuințelor subocupate din UE, de doar 8,1%.

Subocuparea locuințelor se referă la situațiile în care o casă sau un apartament este mai mare decât au nevoie ocupanții săi, având de regulă mai multe dormitoare decât este necesar. Fenomenul este opus supraaglomerării și este adesea asociat cu persoanele în vârstă care continuă să locuiască în casele familiale după ce copiii au plecat de acasă, scrie Euronews.

Diferențe mari între statele membre

La nivelul Uniunii Europene, 33,4% dintre oameni locuiesc în locuințe subocupate, însă procentul variază de la doar 8,1% în România până la 69,4% în Cipru. Fenomenul este mult mai puțin răspândit în Europa de Est și de Sud-Est decât în alte regiuni ale continentului.

După România (8,1%), ponderea persoanelor care locuiesc în locuințe subocupate rămâne sub 15% în Serbia (8,2%), Turcia (10,3%), Letonia (10,5%), Grecia (12,5%) și Croația (14,7%). Proporția este, de asemenea, relativ redusă în Bulgaria (15,8%), Slovacia (15,9%), Macedonia de Nord (17%), Polonia (17,9%), Lituania (18%) și Italia (18,2%).

Împreună, aceste țări formează grupul cu cele mai scăzute niveluri de subocupare din Europa. Urmează Estonia, Cehia și Ungaria, unde ratele se situează în jurul valorii de 27%.

Sudul Europei, două situații distincte

Deși fenomenul este mult mai redus în mare parte din Europa de Est și de Sud-Est, sudul Europei prezintă două situații distincte. Cipru, Malta și Spania se află în partea superioară a clasamentului, în timp ce Italia, Grecia, Turcia și majoritatea țărilor din Balcani înregistrează valori scăzute. Acest lucru sugerează că fenomenul nu poate fi explicat printr-o simplă împărțire între nordul și sudul continentului.

Proprietarii, mai predispuși la subocupare

Potrivit Eurostat, doar 14,2% dintre chiriași locuiesc în locuințe subocupate, comparativ cu 40,5% dintre proprietari. Profesorul Sebastian Kohl, de la Universitatea Liberă din Berlin, afirmă că diferențele dintre țări sunt influențate în mare măsură de structurile instituționale, în special de rata proprietății asupra locuințelor și de compoziția demografică.

„Structurile instituționale, precum forma de deținere a locuinței, joacă un rol uriaș. În modelele noastre, proprietatea asupra locuinței este cel mai puternic indicator al subocupării obiective”, a declarat acesta pentru Euronews Business.

Gospodăriile mici și fără copii, cele mai multe camere nefolosite

Cercetările realizate de Jonas Lage și colaboratorii săi arată că tipul gospodăriei este strâns legat de fenomenul subocupării. Cele mai multe camere neutilizate se regăsesc în gospodăriile formate din una sau două persoane. De asemenea, ratele sunt, în general, mai ridicate în gospodăriile fără copii.

La nivelul UE, 41% dintre locuințele subocupate se află în orașe, în timp ce aproximativ 30% sunt situate în zone rurale, iar alte 30% în orașe mici și suburbii.

Veniturile mari, corelate cu subocuparea

În majoritatea țărilor și, în medie, la nivel european, gospodăriile cu venituri mai mari sunt mai predispuse să locuiască în locuințe subocupate și dețin o proporție mai mare din camerele neutilizate.

Sebastian Kohl atrage atenția și asupra dificultății de a armoniza măsurătorile la nivel european, din cauza definițiilor diferite privind ceea ce este considerat o cameră. Potrivit acestuia, Spania, Irlanda și Finlanda includ în mod explicit bucătăriile în numărul de camere raportate în anchetele statistice.

Profesorul subliniază, de asemenea, diferența majoră dintre indicatorii obiectivi și percepția subiectivă a oamenilor. Cercetătorii au constatat că doar două persoane din cinci consideră că locuința lor este prea mare, deși aceasta este clasificată oficial drept subocupată conform criteriilor statistice.