Rusia refuză să își recupereze sute de prizonieri străini capturați în Ucraina

Sute de cetățeni străini care au luptat în armata rusă și au fost capturați de forțele ucrainene se află într-o situație juridică incertă, după ce Moscova a refuzat să îi includă în schimburile de prizonieri. Potrivit unei investigații publicate de Le Monde, mulți dintre acești combatanți au ajuns într-un adevărat limbo administrativ, fără perspective clare de repatriere.

Peste 28.000 de străini au semnat cu armata rusă

Autoritățile ucrainene susțin că în centrele de detenție se află prizonieri proveniți din 48 de țări diferite, iar o parte dintre aceștia sunt închiși de ani de zile, în timp ce Rusia nu manifestă niciun interes pentru recuperarea lor. Potrivit lui Petro Iațenko, purtător de cuvânt al Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina, peste 28.000 de cetățeni străini au semnat contracte cu armata rusă după declanșarea invaziei pe scară largă, iar aproape 13.000 dintre aceștia provin din statele Asiei Centrale.

„Am identificat prizonieri de război din 48 de naționalități diferite”, a declarat oficialul ucrainean. Printre combatanții capturați se numără cetățeni din Kenya, Mali, Egipt, Turcia, Nepal, Sri Lanka și Republica Congo. Potrivit autorităților ucrainene, aceștia sunt găzduiți într-un centru separat, unde pot comunica în limba maternă cu alți conaționali aflați în aceeași situație.

Moscova acordă prioritate ofițerilor, nu străinilor

Deși unii dintre acești străini au obținut între timp cetățenia rusă, Moscova evită să îi includă în schimburile de prizonieri. În imaginile difuzate după astfel de schimburi apar frecvent militari ruși din Caucaz sau Siberia, însă cetățenii proveniți din Africa, Asia de Sud sau state arabe lipsesc aproape complet.

„Rusia nu manifestă interes pentru ei în timpul negocierilor. Singurele excepții au fost cetățenii nord-coreeni”, a declarat Bohdan Ohrimenko, șeful Secretariatului Cartierului General de Coordonare pentru Prizonierii de Război. Potrivit unor surse implicate în negocieri, Kremlinul acordă prioritate ofițerilor și militarilor considerați valoroși din punct de vedere strategic.

Situația complicată a prizonierilor nord-coreeni și chinezi

O situație deosebit de complicată o reprezintă cei doi militari nord-coreeni capturați de Ucraina în noiembrie 2025. Potrivit agenției Ukrinform, ambii și-au exprimat dorința de a fi transferați în Coreea de Sud. Însă legislația internațională și prevederile Convenției de la Geneva interzic returnarea forțată a unei persoane într-un stat unde aceasta ar putea fi persecutată sau expusă unor riscuri grave.

„Dacă un prizonier de război nu dorește să se întoarcă în țara sa și nu există altă soluție, îl vom menține în detenție până când situația va putea fi rezolvată”, a explicat Ohrimenko. Într-o situație similară se află și doi cetățeni chinezi capturați în primăvara anului 2025. Potrivit autorităților ucrainene, Rusia nu a manifestat niciun interes față de soarta lor.

Abordare asimetrică între Rusia și Ucraina

Înainte de invazia pe scară largă din 2022, cetățenii străini care luptau de partea Rusiei puteau fi judecați în Ucraina pentru terorism sau mercenariat. După izbucnirea războiului, autoritățile de la Kiev și-au modificat abordarea și îi tratează pe acești combatanți conform normelor internaționale aplicabile prizonierilor de război.

„Este o abordare asimetrică. Rusia îi consideră adesea teroriști sau mercenari pe cetățenii străini care luptă de partea Ucrainei”, explică Alina Pavliuk, analistă și avocată în cadrul organizației Ukrainian Legal Advisory Group. Totodată, experta consideră că autoritățile ucrainene oferă prea puține informații despre situația acestor prizonieri.