Tehnologia militară ieftină subminează supremația marilor puteri, scrie WSJ

Marile puteri ale lumii traversează o criză de identitate strategică. Forța brută, considerată decenii la rând argumentul suprem în relațiile internaționale, își găsește astăzi limitele în fața unei realități tehnologice care democratizează violența militară. Iluzia că statele mari pot devora militar vecinii mai mici, după regulile clasice ale secolelor trecute, se prăbușește zgomotos sub impactul războiului modern, scrie The Wall Street Journal.

Doctrina „cei puternici fac ce vor” eșuează

După revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a promovat fără menajamente doctrina cinică conform căreia „cei puternici fac ce vor, iar cei slabi îndură ce trebuie” – o viziune de secol XIX, împărtășită în mare măsură și de revizionismul Moscovei sau Beijingului. Această maximă, atribuită istoricului antic Tucidide și rostită inițial de generalii atenieni înaintea masacrării locuitorilor din Insula Melos, a fost readusă în prim-plan la Forumul Economic de la Davos de premierul canadian Mark Carney. Discursul său a reflectat panica surdă a aliaților occidentali în fața unilateralismului american.

Iranul și Ucraina sfidează superputerile

Planul Washingtonului de a îngenunchea Iranul s-a lovit de un zid simbolic și militar. În ciuda superiorității tehnologice masive și a eliminării unei bune părți din eșalonul superior al regimului de la Teheran, Statele Unite nu au reușit să obțină o victorie strategică decisivă. Iranul continuă să sufoce Strâmtoarea Ormuz, menține controlul intern și își demonstrează capacitatea de a lansa salve de rachete împotriva Israelului și a monarhiilor din Golf.

La rândul său, Ucraina refuză să capituleze, sfidând calculele cinice de la Washington și Moscova. Deși administrația Trump a sistat asistența militară americană și a exercitat presiuni diplomatice sufocante asupra Kievului pentru a ceda regiunea Donețk, în cadrul trocului geopolitic stabilit cu Rusia la summitul din Alaska, armata ucraineană a reușit să stabilizeze frontul. Mai mult, Kievul a mutat războiul pe teritoriul Federației Ruse, provocând lovituri tot mai dureroase mașinăriei de război a Kremlinului.

Tehnologia low-cost schimbă regulile jocului

Explicația acestui fenomen rezidă în evoluția tehnologică. Dronele comerciale transformate în arme de precizie și rachetele ghidate low-cost au echilibrat parțial balanța de forțe dintre statele mici și superputerile care cheltuiesc sute de miliarde de dolari pe armate convenționale. Această nivelare a capacităților militare limitează drastic rezultatele pe care marile puteri le pot obține doar prin forță brută – o lecție pe care Beijingul o analizează cu maximă atenție în perspectiva unei potențiale invazii asupra Taiwanului.

Deși conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu diferă fundamental din punct de vedere moral și politic – Kievul dă o bătălie legitimă de autoapărare, în timp ce regimul teocratic de la Teheran este un exportator istoric de terorism și instabilitate – ambele oferă aceeași concluzie geopolitică, subliniază WSJ.

„Cucerirea unui stat hotărât să lupte a devenit imposibilă”

„Tipul de război cu care eram obișnuiți – invazia și ocuparea unui stat, așa cum a proiectat Rusia în Ucraina – este de neconceput astăzi”, explică ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto. „Cucerirea unui stat ai cărui cetățeni sunt hotărâți să lupte a devenit imposibilă, indiferent de asimetria de forțe. Vedem acest lucru chiar și în cazul Israelului, care se chinuie de luni de zile să distrugă o grupare precum Hamas în ceea ce este, în esență, un singur oraș”.

Schimbarea de regim prin mijloace strict militare a devenit o misiune imposibilă în epoca modernă. Dacă o forță invadatoare nu reușește să își atingă obiectivele politice în primele două săptămâni, conflictul degenerează rapid într-un război de uzură din care marile puteri nu mai au o cale de ieșire onorabilă.

Lecția istoriei și perspectiva Taiwanului

Istoria recentă este plină de exemple în care Washingtonul sau Moscova au fost umilite în teatre de operațiuni externe – de la Vietnam și Afganistan, până la intervenția controversată din Irak. Însă, spre deosebire de trecut, unde superputerile erau măcinate pe termen lung de mișcări de gherilă după ce obținuseră victoria militară convențională, astăzi colosul militar este blocat încă din faza inițială. Tancurile rusești nu au reușit să ajungă la Kiev, iar Statele Unite au evitat o invazie terestră în Iran, conștiente de costurile umane inacceptabile.

În acest nou context global, atenția se mută asupra Taiwanului. Spre deosebire de Ucraina, insula riscă să cadă victimă unui război psihologic și hibrid orchestrat de Beijing, menit să erodeze voința de rezistență a populației. Decizia parlamentului de la Taipei de a reduce drastic pachetul de cheltuieli militare și de a tăia fondurile pentru dronele autohtone reflectă o vulnerabilitate care ar putea fi exploatată de China.