Viktor Bout amenință cu lovirea centrelor logistice NATO din România, Polonia și Germania

Într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson, rusul Viktor Bout, cunoscut drept unul dintre cei mai mari traficanți de arme din lume, eliberat într-un schimb de prizonieri cu SUA, a lansat o serie de avertismente dure la adresa Occidentului. Bout susține că escaladarea conflictului din Ucraina apropie lumea de un al Treilea Război Mondial și afirmă că Moscova ar putea lua în calcul lovirea unor centre logistice de pe teritoriul unor state NATO, inclusiv din România.

Bout: Europa devine țintă legitimă

Conform declarațiilor lui Bout, confruntarea actuală nu mai este de mult timp un simplu conflict bilateral între Moscova și Kiev, ci un război de uzură între Rusia și „o întreagă coaliție” condusă de NATO și Statele Unite. Acesta a subliniat că decizia statelor europene de a muta producția militară destinată Ucrainei pe propriile teritorii transformă aceste țări în ținte legitime conform dreptului internațional.

„Logistica și industriile lor sunt acum în Europa. Europa nu este o parte neutră (...). Acest lucru ne împinge foarte aproape de un conflict în care, în cele din urmă, nu vom avea altă opțiune decât să începem să lovim centrele logistice din Polonia, din România, din Germania”, a declarat Bout, făcând o analogie cu modul în care Israelul nu ar tolera fabrici de rachete ale Hamas în țările vecine.

Acuzații de atacuri teroriste și utilizarea dronelor

Fostul traficant de arme a vorbit pe larg și despre transformarea tactică de pe front, menționând utilizarea masivă a dronelor cu rază lungă de acțiune și inteligență artificială de către armata ucraineană. Bout a acuzat Kievul că folosește aceste tehnologii pentru a viza infrastructura civilă și rafinăriile din adâncul teritoriul rus, acțiuni pe care le-a catalogat drept „atacuri pur teroriste”.

Potrivit acestuia, astfel de măsuri nu fac decât să întărească determinarea populației ruse și să pună presiune pe comandamentul militar de la Moscova pentru a folosi arsenalul complet din dotare pentru a pune capăt rapid războiului, fără a exclude complet scenariul nuclear în cazul unei amenințări existențiale.

Critici la adresa clasei politice europene

În viziunea lui Bout, actuala clasă politică din Europa este lipsită de responsabilitate și manipulează procesele democratice pentru a se menține la putere. Acesta a oferit România drept exemplu negativ în regiune, susținând că deciziile politice recente ar fi fost impuse de la Bruxelles sau de structurile globaliste, fără a se ține cont de voința cetățenilor.

De asemenea, Bout a atras atenția asupra situației economice și industriale din Germania, subliniind că declinul industriei auto forțează Berlinul să își reconvertească fabricile pentru producția de armament și să adopte măsuri stricte de recrutare. El a comparat această „militarizare rapidă” cu perioada premergătoare Celui de-al Doilea Război Mondial.

Schimbarea de paradigmă la Washington

Bout și-a exprimat speranța că o eventuală schimbare de paradigmă la Washington, prin deciziile lui Donald Trump de a limita sprijinul de informații și accesul la rețeaua Starlink pentru Ucraina, ar putea fi singura cale de a opri o escaladare catastrofală la nivel global.

În dialogul său cu Tucker Carlson, cel supranumit în trecut „Negustorul Morții” a transformat avertismentele Moscovei într-o narațiune despre supraviețuire, suveranitate și un conflict pe care îl consideră, dincolo de arme, unul civilizațional și religios.

Frustrarea Moscovei și amenințarea nucleară

Bout explică pe larg frustrarea Moscovei, susținând că ofertele Rusiei pentru o arhitectură de securitate comună în Europa au fost ignorate sistematic în ultimele două decenii. În schimb, extinderea Alianței Nord-Atlantice – cu accent pe includerea recentă a Finlandei și Suediei – a fost percepută direct ca o amenințare la adresa securității naționale.

„Elitele europene par să creadă cu seriozitate că pot câștiga un război convențional împotriva Rusiei. Am o veste proastă pentru ele. Rusia nu va răspunde convențional în cazul unui atac. În doctrina noastră militară există un postulat clar: dacă atacurile ne amenință existența statală, vom răspunde cu arme nucleare”, a avertizat Bout, amintind că Moscova deține un arsenal capabil să șteargă de pe hartă state precum Franța sau Marea Britanie dintr-o singură lovitură.

Conflict spiritual și persecuții religioase

În viziunea sa, lideri europeni precum Emmanuel Macron sau Friedrich Merz se confruntă cu o lipsă acută de popularitate pe plan intern și folosesc retorica războiului doar ca pe un instrument cinic de a-și conserva puterea. Bout merge mai departe, utilizând o retorică dură și acuzând că acești politicieni sunt, de fapt, „produse” de laborator ale rețelelor globaliste, complet rupți de interesele propriilor popoare.

Mai mult, el descrie conflictul din Ucraina ca pe o confruntare de natură spirituală, o „bătălie finală cu forțele răului”. Bout denunță persecuțiile la adresa Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei și evacuarea călugărilor din Lavra Peșterilor din Kiev, acțiuni pe care le consideră sacrilegii orchestrate sub paravanul unui regim naționalist.

Bout prezintă o imagine sumbră a realității din Ucraina de astăzi, descriind țara ca pe un stat poliție.