Zece ani de Brexit: Românii din UK, între birocrație, familii rupte și întoarcerea acasă
La un deceniu de la referendumul pentru ieșirea din UE, românii din Marea Britanie se confruntă cu un val de birocrație, reguli stricte de reunificare și un cost al vieții în creștere, care au dus la repatrierea a peste 11.000 de persoane doar anul trecut.

Pe 23 iunie s-au împlinit 10 ani de la votul care a scos Marea Britanie din Uniunea Europeană. De atunci, viața românilor din Regat s-a schimbat considerabil, iar bilanțul este sumbru atât pentru economia britanică, cât și pentru comunitățile de imigranți.
Impactul economic și social al Brexitului
Un sondaj realizat recent de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) arată că până la două treimi dintre alegătorii britanici consideră că Brexitul a avut un impact negativ asupra țării. În același timp, două treimi dintre cetățenii UE ar susține reintegrarea Marii Britanii în Uniune, un semnal clar că nostalgia pentru apartenența europeană rămâne puternică.
Pentru românii din Marea Britanie, ultimul deceniu a fost marcat de o transformare profundă. De la statutul de cetățeni UE cu drepturi depline de liberă circulație, aceștia au ajuns la cel de rezidenți cu statut special, afectați de un val de birocrație și incertitudine. Impactul imediat a fost instituționalizat prin sistemul de „Settled Status”, care i-a forțat pe aproximativ un milion de români să demonstreze guvernului britanic continuitatea șederii.
Familii rupte și „copii-apatrizi”
Cea mai dură lovitură socială a venit în plan familial, unde regulile stricte de reunificare au rupt sute de mii de familii. Românii nu mai pot aduce parteneri noi sau părinți în vârstă fără a îndeplini praguri salariale de peste 29.000 de lire anual, iar copiii născuți în Marea Britanie după 2021 nu mai primesc automat cetățenia. Acest lucru a creat o generație de „copii-apatrizi” birocratic, forțând multe familii să aleagă între repatriere sau despărțire.
Psihologic, comunitatea a trecut de la o integrare firească la o stare de anxietate permanentă generată de verificările la granițe, pierderea dreptului de a călători liber cu familia în UE fără pașaport și un sentiment generalizat de răcire a relațiilor, amplificat de retorica anti-imigrație.
Românii, naționalitatea care se întoarce cel mai mult acasă
Ciprian Vîrlan, corespondent Antena3-CNN în Marea Britanie, a explicat pentru „Adevărul” că situația românilor din Regat se prezintă într-o lumină îngrijorătoare, mai ales din cauza costului ridicat al vieții. „Nu este deloc întâmplător faptul că românii sunt, conform datelor oficiale ale Guvernului britanic, naționalitatea care se întoarce cel mai mult acasă; doar în anul trecut, peste 11.000 de români au revenit în țară, afectați de cheltuielile tot mai mari și de nesiguranța legată de posibilitatea de a-și întreține familiile”, a declarat Vîrlan.
Jurnalistul susține că deși imaginea românilor din Marea Britanie este una pozitivă, angajatorii nu-i mai primesc „cu brațele deschise”. „Percepția generală asupra românilor rămâne una bună, fiind considerați o nație harnică și cinstită, mulți lucrând în sistemul public de sănătate, în construcții sau în educație, iar unii au construit adevărate imperii financiare. Cu toate acestea, entuziasmul angajatorilor de altădată, care primeau cu brațele deschise orice român dornic de muncă, s-a mai estompat”, a adăugat el.
Perspective sumbre pentru viitor
În ansamblu, perspectiva asupra Marii Britanii nu mai este una optimistă, iar mulți români care au venit cu viză s-au întors acasă chiar în timpul pandemiei, anticipând efectele abrupte ale Brexitului. „În prezent, nici eu nu cred că Marea Britanie va merge către mai bine, mai ales în contextul unor posibile crize guvernamentale și al pagubelor financiare semnificative. Banca Angliei a estimat că Brexitul a redus produsul intern brut al Regatului Unit cu 6%, iar primarul Londrei a vorbit despre pierderi de milioane de lire pentru cetățeni. Deși mulți români și-au format familii aici și s-au atașat de cultura britanică, dificultățile economice și politice fac ca speranța într-un viitor mai bun să scadă”, a conchis Ciprian Vîrlan.