Criza profesorilor: absolvenții de elită refuză catedra din cauza lipsei de disciplină și respect

Învățământul românesc se confruntă cu o criză profundă de autoritate și disciplină, care descurajează absolvenții de elită să urmeze o carieră didactică. Profesorul Ovidiu Mihai Șontea, de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, a explicat la emisiunea DC Edu, moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, că normele elementare de comportament și respect reciproc s-au diluat treptat, făcând actul educațional extrem de dificil.

Lipsa disciplinei și a responsabilității

„Ce nu-mi place mie în învățământ este lipsa disciplinei. Nu se respectă regulile, se încalcă tot felul de principii. S-a distrus o construcție pe care au avut-o oamenii de-a lungul vremii, o bună bucată de timp, și anume studiul caligrafiei, recitarea unei poezii, neîntârzierea sau seriozitatea în timpul orelor. Nu mâncat, să nu mănânce nimeni în timpul orei, să nu bea. Lucrurile astea nu se mai respectă. Sunt lucruri care nu-l fac responsabil pe elev. Prin urmare, elevul nu e responsabil nici să învețe, din moment ce el nu are responsabilități ca să poată să învețe ce înseamnă respectul”, a declarat profesorul.

În opinia sa, educația funcționează ca o structură complexă, în care fiecare detaliu aparent neimportant contează pentru formarea caracterului unui tânăr: „Este o construcție în care fiecare cărămidă scoasă nu a fost înlocuită cu altceva. Prin urmare, avem de-a face cu multe defecte care trebuie reparate sau înlocuite cu altceva pentru ca la final respectivul absolvent să fie, pe de-a întregul, un om întreg”.

Exodul tinerilor inteligenți dinspre cariera didactică

Devalorizarea statutului de cadru didactic a generat o altă problemă pentru viitorul României: exodul tinerilor inteligenți dinspre cariera didactică. Sistemul de educație nu mai reușește să atragă absolvenții de elită ai marilor universități, creând o criză acută de personal calificat și pasionat la catedră.

Profesorul Șontea își amintește cu nostalgie de perioada în care el însuși a intrat în mediul universitar: „Privitor la profesori, vorbim chiar de o criză a profesiei didactice. Știm că mulți dintre absolvenți nu mai optează pentru catedră. Cei mai buni nu mai vin acum. Nu vrem să jignim pe nimeni, dar ca trend, nu mai vin la catedră. Eu am intrat în '88 la universitate. În grupele noastre, în seriile noastre, erau studenți care erau absolvenți din cele mai bune licee din țară, din fiecare județ doi-trei din cel mai bun liceu. Ei, acuma, nu cred că mai sunt. Eu, cel puțin, nu am absolvenți care să meargă la universitate pentru a se face profesori”.

Orientarea către domenii mai bine plătite

Unde dispar acești tineri geniali? Opțiunile lor de carieră s-au diversificat masiv, orientându-se către domenii mult mai bine plătite și considerabil mai respectate în societate, fie în țară, fie în străinătate.

„Da, se duc la universitate sau, eu știu, undeva în afară să studieze matematica, dar pentru a fi cercetători, pentru a fi altceva: să facă analize financiare de risc și alte lucruri de genul acesta în care să câștige bani, dar pentru a se duce la catedră, în niciun caz”, a explicat prof. Ovidiu Mihai Șontea.

Această situație condamnă școala românească la o spirală descendentă: fără profesori de elită, capabili să inspire și să transmită cunoașterea la cel mai înalt nivel, calitatea actului de predare va continua să scadă și va afecta performanțele generațiilor viitoare.

Intruziunea părinților și presiunea asupra profesorilor

Un factor decisiv în degradarea statutului profesorului este transformarea radicală a relației dintre școală, elevi și părinți. Din parteneri în procesul educațional, părinții tind uneori să devină arbitri sau chiar contestatari agresivi ai autorității cadrului didactic.

„Prăbușirea disciplinei, a respectului, compromiterea sau, cum să spun, șubrezirea acestui raport bazat pe respect dintre profesori și elev. Poate implicarea, uneori dincolo de o linie roșie - că e la modă termenul ăsta - a părinților, care ajung să le spună profesorilor ce trebuie să facă și cum să facă”, a atras atenția prof. Ovidiu Mihai Șontea.

Această presiune externă constantă vulnerabilizează profesorii și îi determină să evite asumarea unor standarde riguroase de evaluare sau disciplină la clasă, de teama unor conflicte administrative sau juridice declanșate de părinți nemulțumiți. În acest context, refuzul absolvenților de elită de a intra într-un sistem atât de măcinat de tensiuni exterioare devine o alegere firească.