Elevii cu note de 10 se blochează la primul test de clasa a IX-a. Profesorii explică de ce
Deși au medii mari la Evaluarea Națională, mulți elevi nu reușesc să interpreteze un text la prima vedere. Profesorii spun că sistemul de învățământ îi învață pe elevi să memoreze mecanic, nu să gândească critic.
Admiterea la liceele de elită se face cu medii de 9,95 sau 9,92, dar mulți dintre acești elevi se blochează atunci când sunt puși să analizeze un text la prima vedere. Fenomenul este semnalat de profesori, care atrag atenția asupra dependenței de șabloane și a lipsei gândirii critice.
Blocaj la primul test din clasa a IX-a
Profesoara de limba și literatura română Alina Partenie a dezvăluit, în emisiunea DC Edu, că primul test pe care îl dă elevilor în clasa a IX-a este un text la prima vedere, fără noțiuni de teorie literară. Rezultatul? „Copiii se blochează prima dată”, spune profesoara.
Elevii au dificultăți pentru că sunt scoși din schemele învățate. „Nu e bine”, adaugă Partenie, referindu-se la faptul că sistemul îi încurajează pe elevi să memoreze mecanic structuri și să reproducă eseuri, în loc să înțeleagă esența lecturii.
Legătura cu testele PISA
Profesorii fac o legătură directă între acest fenomen și rezultatele slabe ale României la testele PISA. „Există o diferență de abordare între viziunea noastră și cea a testelor PISA, care măsoară raportarea învățării la realitate”, explică Alina Partenie.
Sistemul de învățământ românesc premiază conformismul și reproducerea fidelă a teoriei, în timp ce testele internaționale măsoară capacitatea de a aplica cunoștințele în scenarii din viața de zi cu zi. Elevii sunt antrenați să caute un singur răspuns „corect”, ceea ce le limitează flexibilitatea și gândirea critică.
Soluția: ieșirea din tipare
Profesoara de matematică Ancuța Dună subliniază că este nevoie să ieșim din schemele predefinite. „Dacă știi un singur drum și acela devine impracticabil, nu mai poți ajunge la destinație”, avertizează ea, făcând o analogie cu Hannibal, care a traversat Alpii cu elefanți.
Profesorii care refuză abordările rigide pledează pentru transformarea orelor în spații de dezbatere, unde procesul de căutare a soluției este la fel de valoros ca rezultatul final. Doar prin demitizarea „răspunsului unic” și prin stimularea curajului de a încerca noi ipoteze, școala va putea forma tineri capabili să se adapteze.
