Guvern

Elveția a construit o rețea subterană sub Alpi: 1.400 de tuneluri și 2.000 km de galerii

Elveția a dezvoltat sub Alpi o infrastructură subterană impresionantă, cu peste 1.400 de tuneluri și 2.000 km de galerii, destinată transportului feroviar și rutier, dar și protejării mediului.

Tunel feroviar în Alpii elvețieni
Foto: DCNews

Elveția a dezvoltat sub Alpi o rețea subterană impresionantă, formată din peste 1.400 de tuneluri și aproximativ 2.000 de kilometri de galerii. Aceasta include tuneluri feroviare, rutiere și galerii pentru apă și energie, reprezentând una dintre cele mai ample investiții de infrastructură din Europa.

Noua Legătură Feroviară prin Alpi

Piesa centrală a sistemului este Noua Legătură Feroviară prin Alpi (NRLA), care conectează tunelurile de bază Lotschberg, Gotthard și Ceneri. Tunelul de bază Gotthard, cu o lungime de aproximativ 57 de kilometri, este cel mai lung tunel feroviar din lume, iar trenurile de pasageri îl parcurg în aproximativ 20 de minute.

Protejarea Alpilor prin transport feroviar

Obiectivul principal al investiției este protejarea Alpilor, prin transferul transportului de marfă de pe șosea pe calea ferată. În anii 1990, cetățenii Elveției au aprobat Inițiativa Alpină, care obligă statul să mute transportul de marfă pe distanțe lungi pe trenuri. Astăzi, peste 72% din mărfurile care traversează Alpii elvețieni sunt transportate pe calea ferată.

Reducerea poluării și a traficului

Tunelurile permit circulația unor garnituri mai lungi și mai grele pe un traseu aproape plat, reducând consumul de energie. Studiile arată că trenurile folosesc mult mai puțină energie decât camioanele și produc semnificativ mai puține emisii de gaze cu efect de seră. În 2018, aproximativ 941.000 de camioane au traversat regiunea, cu aproape o treime mai puține față de anul 2000.

Impact asupra mediului și măsuri de protecție

Construcția tunelului de bază Gotthard a necesitat excavarea a aproximativ 28 de milioane de tone de rocă și volume mari de beton. Autoritățile au adoptat măsuri pentru limitarea efectelor asupra naturii: materialele au fost transportate cu trenul sau pe apă, utilajele au fost echipate cu filtre, apa rezultată a fost tratată, iar comunitățile au fost protejate de zgomot și praf. După finalizare, malurile râurilor au fost refăcute, iar unele cursuri de apă au fost readuse la configurația naturală.

Rezultate și provocări

Deși numărul camioanelor a scăzut sub un milion anual, ținta politică nu a fost atinsă complet. În 2022, aproximativ 880.000 de camioane au traversat Alpii, iar transportul feroviar deținea circa 74% din totalul mărfurilor. Pentru locuitorii alpini, fiecare tren de marfă înseamnă mai puțin zgomot, aer mai curat și drumuri mai sigure.