Guvern

FMI: România, creștere economică de 2,83% pe an în următorii 5 ani, sub media topului european

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere medie de 2,83% pentru România în perioada 2027-2031, aproape dublă față de media UE, dar insuficientă pentru a intra în topul primelor cinci economii europene.

Grafic cu prognoza de creștere economică FMI pentru România și Europa
Foto: DCNews

FMI: Creștere economică modestă pentru Europa în următorii 5 ani

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat o nouă prognoză privind creșterea economică a Europei pentru perioada 2027-2031. Potrivit raportului World Economic Outlook, zona euro va înregistra o expansiune medie de doar 1,2% pe an, cu un vârf de 1,4% în 2028. Uniunea Europeană în ansamblu va avea o creștere medie de 1,4% pe an, atingând 1,6% în 2028.

În contrast, economia globală este estimată să crească cu aproximativ 3,2% anual, iar Asia emergentă și în curs de dezvoltare cu 4,6%. India va conduce cu o creștere de 6,5%, iar Africa Subsahariană va atinge 4,6%. Europa rămâne în urmă din cauza datoriei publice ridicate, îmbătrânirii populației, productivității slabe, costurilor mari la energie și incertitudinii geopolitice.

România, creștere aproape dublă față de media UE, dar în afara topului

Conform estimărilor FMI, România va avea o creștere economică medie de 2,83% pe an în următorii cinci ani, aproape dublă față de media Uniunii Europene de 1,4%. Cu toate acestea, țara noastră se situează doar pe locul 12 în clasamentul european, neintrând în topul primelor cinci economii cu cea mai rapidă creștere.

Topul este condus de Republica Moldova, cu o creștere medie de 3,5% pe an, urmată de Serbia (3,52%), Ucraina (3,8%), Kosovo (aproximativ 4%) și Malta. Aceste economii mai mici beneficiază de factori specifici, precum fonduri UE, reconstrucție post-război sau evenimente majore.

Republica Moldova: redresare bazată pe fonduri UE

FMI estimează pentru Republica Moldova o creștere medie de 3,5% pe an între 2027 și 2031, cu un vârf de 3,7% în 2028. Redresarea vine după o serie de șocuri: război la graniță, criză energetică și secetă. Creșterea se bazează pe fondurile și reformele UE, consumul gospodăriilor susținut de creșterea salariilor reale și remitențe, precum și pe sectorul IT și servicii. FMI avertizează că riscurile majore sunt războiul din Ucraina și derapajele în reformele legate de UE.

Serbia: impuls de la Expo 2027

Serbia are o creștere medie anuală de 3,52%, cu un vârf în 2030-2031. Motorul principal este investiția publică, nu consumul, datorită organizării Expo 2027 la Belgrad, care stimulează construcțiile și infrastructura. Țara beneficiază și de exporturi de produse manufacturiere și investiții chineze în minerit. FMI subliniază riscurile legate de tensiunile politice pre-electorale și necesitatea transformării investițiilor în câștiguri durabile de productivitate.

Ucraina: creștere condiționată de încheierea războiului

Pentru Ucraina, FMI prognozează o creștere medie de 3,8% pe an și un vârf de 4,2% în 2028, dar aceasta depinde de încheierea războiului și începerea reconstrucției. În scenariul negativ, cu lupte prelungite, creșterea ar fi de doar 1% în 2027. FMI consideră perspectivele extrem de incerte din cauza impactului continuu al războiului.

Kosovo și Malta: creștere susținută de consum și diaspora

Kosovo va înregistra o creștere de aproximativ 4%, susținută de consumul gospodăriilor, investiții publice, remitențe și o forță de muncă tânără. Implementarea Planului de creștere al UE ar putea oferi un impuls suplimentar. Malta completează topul, beneficiind de o economie diversificată și de servicii financiare.