Parlamentul European condamnă acțiunile Rusiei și cere protejarea flancului estic, inclusiv a României
Eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care condamnă încălcările spațiului aerian al statelor membre UE și NATO, inclusiv incidentul cu drona prăbușită la Galați, și solicită măsuri concrete de apărare.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă ferm acțiunile provocatoare ale Rusiei și incursiunile cu drone în România, statele baltice și Finlanda. Documentul reafirmă solidaritatea deplină cu statele membre aflate în prima linie a amenințărilor hibride și transformă incidentele din România într-o problemă europeană de securitate.
Incidentul de la Galați, catalizator al rezoluției
Rezoluția acordă o atenție specială prăbușirii unei drone rusești într-o clădire rezidențială din Galați, eveniment soldat cu rănirea a două persoane și evacuarea a peste 70 de locuitori. Eurodeputații califică acest episod drept o escaladare gravă și subliniază că atacurile cu drone nu sunt incidente izolate, ci amenințări directe la adresa securității și suveranității Uniunii Europene.
Măsuri concrete cerute de Parlamentul European
Documentul solicită consolidarea urgentă a capacităților de detectare, bruiaj, interceptare și neutralizare a dronelor pe întreg flancul estic, de la zona arctică până la Marea Neagră. De asemenea, se cere sprijin financiar dedicat pentru comunitățile și infrastructura critică din regiunile de frontieră expuse riscurilor. Pentru România, aceasta înseamnă argumente mai puternice în negocierile pentru finanțarea sistemelor antidrone, apărare aeriană și protecția populației civile.
Intervențiile eurodeputaților români
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și inițiator al demersului, a vorbit despre familiile trezite noaptea de explozii și despre copilul rănit la Galați. El a cerut un sistem european comun de monitorizare și avertizare în timp real, consolidarea capacităților antidrone și finanțare europeană pentru infrastructura critică. Dan Barna (USR) a cerut ca Rusia să fie identificată explicit drept agresor și a insistat asupra securității la Marea Neagră, accelerării centrului de securitate maritimă și cooperării cu Ucraina și Republica Moldova. Siegfried Mureșan (PPE) a invocat incidentul de la Galați și a cerut întărirea capacităților europene de apărare împotriva dronelor, precum și accelerarea cooperării cu NATO.
Rezoluția, un semnal politic puternic
Deși nu are caracter juridic obligatoriu, rezoluția fixează poziția oficială a Parlamentului European și pune presiune pe Comisia Europeană, Consiliu și statele membre să transforme condamnările în finanțare și măsuri concrete. Pentru România, votul favorabil înseamnă recunoașterea europeană a faptului că incidentele de la Galați, Constanța și din zona Dunării sunt parte a unei amenințări mai largi generate de Rusia. De asemenea, Parlamentul European salută adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și solicită avansarea rapidă a unor noi măsuri restrictive, inclusiv împotriva sectoarelor energetic și financiar.
