România a convocat pentru prima dată Consiliul ONU pentru a condamna atacul cu dronă rusească de la Galați

Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească. Este pentru prima dată în istoria de 70 de ani de când România este membră ONU când țara noastră a cerut o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate pe o chestiune care o implică direct.

Reacția Rusiei și acuzațiile reciproce

Anterior intervenției sale, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. Diplomatul rus a susținut că scopul ședinței ar fi fost alimentarea unui nou val de „isterie mediatică anti-rusă”. Moscova a încercat să conteste versiunea Bucureștiului, afirmând că detaliile prezentate de România privind prăbușirea dronei ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”.

Reprezentantul rus a sugerat, fără să prezinte probe, posibilitatea unei „provocări” a Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea acestora în conflict. Rusia a cerut și o anchetă „obiectivă și depolitizată”, cu implicarea părții ruse, afirmând că este gata să participe doar dacă primește date și fragmente ale dronei pentru analiză.

Discursul integral al Oanei Țoiu

„Doamnă președintă, mulțumesc că ați convocat Consiliul de Securitate al ONU. Mulțumesc și președinției chineze pentru susținerea în pregătirea acestei întâlniri, și partenerilor care au susținut România. Trebuie să subliniez seriozitatea acestui incident. Este pentru prima oară în istoria de 70 de ani de când suntem membri ONU când România a cerut o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pe o chestiune care ne implică direct.

Istoria noastră nu a fost fără provocări. În special cum am auzit aici mențiuni despre cine înțelege Federația Rusă. Aș spune că Europa de Est are o bună înțelegere. Deși istoria noastră nu a fost fără provocări, nu am convocat Consiliul de securitate până astăzi. Dar facem asta astăzi, pentru că ceea ce am realizat în ultimii ani a fost să construim o țară sigură, o economie în creștere, care a crescut de 10 ori în ultimele 3 decenii.

Am reușit să fim și un partener la securitatea regiunii, și vrem să vedem asta în viitor. Dar înțelegem acum mai mult decât am înțeles anterior, că pentru ca asta să se întâmple și să fie fără riscuri, trebuie să facem tot ce ține de noi - individual și la nivel politic - să oprim războiul de la graniță și să găsim o cale diplomatică în acea direcție.

Avem o responsabilitate comună nu doar să tragem o linie, ci să ne asigurăm că nu mutăm această linie, așa cum și-ar dori unii câteodată. Este necesar ca acest consiliu să adreseze escaladarea ne-necesară din partea Federației Ruse în războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Consiliul de securitate este cel mai puternic instrument al comunității internaționale. Un instrument comun care ne permite să prevenim normalizarea abuzului. Putem și nu ar trebui să mutăm liniile pe care le-am trasat. Nu ar trebui să considerăm aceste escaladări «noul normal».

În noaptea dintre 28 și 29 mai, o dronă rusească care purta o încărcătură de explozibil a violat spațiul aerian românesc la 2 dimineața. O analiză militară arată că această dronă a fost inițial parte dintr-un grup de drone folosite într-un atac nocturn asupra infrastructurii civile ucrainene de peste Dunăre și a călătorit 4 minute în teritoriul nostru, ca ulterior să se prăbușească pe acoperișul unui apartament din Galați.

Zona unde s-a prăbușit este aproape de granița dintre România, Moldova și Ucraina. De la începutul războiului de agresiune împotriva Rusiei, dronele rusești au pătruns de mai multe ori spațiul aerian românesc, precum și spațiul aerian al altor parteneri din Europa Centrală și de Est, încălcând dreptul internațional și charta ONU.

Aceste exemple au fost adresate, de la Polonia, Lituania, Estonia, Letonia. De la începutul invaziei, au fost aduse în atenția consiliului. Am discutat îndelung despre ele și am exprimat solidaritatea. În cazul României, doar în acest an am văzut peste 30 de astfel de incursiuni și am observat o frecvență în creștere.

Ce este diferit de această dată este că e prima oară de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei când cetățenii români au avut de asemenea nevoie de îngrijiri medicale și că proprietăți românești au fost avariate grav. O mamă și un copil au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar acum nu mai sunt în risc.

Impactul a provocat un incendiu și daune extinse clădirii. Clădirea în sine a fost evacuată temporar. Vreau să ofer context: drona s-a prăbușit într-o zonă rezidențială dens populată, unde bărbați, femei și copii trăiesc în siguranță alături de familiile lor. Efectele ar fi putut fi mult mai dure. România condamnă ferm acest gest iresponsabil.”