Dr. Adrian Copcea: Croissantul la micul dejun poate afecta sănătatea copiilor

Croissantul umplut cu cremă de ciocolată, vanilie sau gem este unul dintre cele mai populare produse consumate de copii la micul dejun. Este gustos, se găsește în aproape orice magazin și reprezintă o soluție rapidă pentru diminețile aglomerate. Totuși, medicul diabetolog și nutriționist Adrian Copcea atrage atenția că acest tip de produs este departe de a fi o alegere sănătoasă.

Calitatea ingredientelor, principala problemă

Potrivit specialistului, problema nu este cantitatea de carbohidrați pe care o conține un croissant, ci calitatea ingredientelor din care este făcut. Combinația dintre făina albă rafinată, zahăr, grăsimi de slabă calitate și numeroși aditivi transformă acest produs într-un aliment care, consumat frecvent, poate contribui la apariția unor probleme metabolice importante.

Adrian Copcea explică faptul că mulți oameni se concentrează exclusiv pe numărul de grame de carbohidrați dintr-un croissant și cred că aceasta este principala problemă. În realitate, specialistul spune că cei aproximativ 42 de grame de carbohidrați nu reprezintă aspectul cel mai îngrijorător. Organismul are nevoie de carbohidrați, inclusiv la micul dejun. Diferența este dată de sursa acestora. Carbohidrații proveniți din cereale integrale, fructe sau legume sunt însoțiți de fibre, vitamine și minerale, în timp ce cei din produsele ultraprocesate sunt rafinați și au o valoare nutritivă redusă.

Făina albă și zahărul, dușmanii glicemiei

Primul motiv pentru care medicul nu recomandă croissantul la micul dejun este conținutul ridicat de făină albă și zahăr. Prin rafinare, cerealele își pierd cea mai mare parte a fibrelor și a unor nutrienți importanți. În lipsa fibrelor, carbohidrații sunt absorbiți mai rapid, ceea ce determină creșteri bruște ale glicemiei și solicită pancreasul să producă mai multă insulină. Dacă acest tipar alimentar se repetă frecvent, în timp pot apărea hiperinsulinismul, rezistența la insulină și acumularea de grăsime la nivelul ficatului, explică medicul.

Grăsimi de calitate slabă și riscuri cardiovasculare

O altă problemă este reprezentată de grăsimile folosite la fabricarea produselor de patiserie ambalate. Chiar dacă în ultimii ani grăsimile trans au fost eliminate sau reduse în multe produse, acestea conțin adesea ulei de palmier sau alte grăsimi bogate în acizi grași saturați. Consumul frecvent al acestor grăsimi este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare atunci când face parte dintr-o alimentație dezechilibrată. Din acest motiv, ghidurile internaționale recomandă limitarea aportului de grăsimi saturate.

Senzația de foame reapare rapid

Adrian Copcea atrage atenția și asupra unui aspect pe care mulți îl observă în viața de zi cu zi. Deși un croissant poate avea câteva sute de kilocalorii, senzația de foame reapare foarte repede. Explicația este simplă: produsul are o densitate calorică mare, dar o valoare nutritivă redusă. Comparativ cu un mic dejun format din ouă, iaurt, brânză, fructe sau pâine integrală, un croissant oferă mai puține proteine și fibre, două componente esențiale pentru menținerea sațietății. Rezultatul este că, la scurt timp după masă, copilul sau adultul simte din nou nevoia să mănânce.

Impactul asupra microbiomului intestinal

Un alt argument adus de medic se referă la microbiom, adică totalitatea bacteriilor benefice care trăiesc în intestin. Aceste microorganisme au un rol important în digestie, metabolism, imunitate și chiar în reglarea senzației de foame. Produsele bogate în făină rafinată și grăsimi saturate nu reprezintă cea mai bună hrană pentru bacteriile benefice. În schimb, o alimentație bogată în fibre, legume, fructe și cereale integrale favorizează dezvoltarea unui microbiom divers și sănătos.

Aditivii alimentari și termenul de valabilitate

Croissantele ambalate au, de regulă, un termen de valabilitate îndelungat. Pentru ca produsul să își păstreze textura, gustul și aspectul timp de săptămâni sau chiar luni, sunt utilizați diverși aditivi alimentari. Medicul explică faptul că unele cercetări sugerează că anumite categorii de aditivi pot influența microbiomul intestinal, deși efectele diferă în funcție de tipul și cantitatea consumată. Acesta este încă un motiv pentru care astfel de produse ar trebui consumate doar ocazional și nu transformate într-un obicei zilnic.

Obiceiurile zilnice contează

Specialistul subliniază că nimeni nu se îmbolnăvește după ce mănâncă un singur croissant. Problemele apar atunci când astfel de produse devin micul dejun obișnuit al copilului sau chiar al întregii familii. Alimentația este construită din obiceiuri repetate zi de zi. Dacă acestea includ frecvent produse ultraprocesate bogate în zahăr, făină rafinată și grăsimi saturate, în timp cresc riscurile pentru obezitate, diabet de tip 2 și alte afecțiuni metabolice.

Alternative sănătoase pentru micul dejun

Pentru un mic dejun mai echilibrat, medicii recomandă alimente care oferă proteine, fibre și carbohidrați de calitate. Aceste opțiuni oferă energie pentru mai mult timp și reduc tendința de a ronțăi produse dulci între mese. Croissantul nu este un aliment care trebuie interzis complet, însă nici nu ar trebui să devină alegerea de zi cu zi pentru micul dejun al copiilor. Potrivit medicului Adrian Copcea, adevărata problemă nu este cantitatea de carbohidrați, ci faptul că aceștia provin din ingrediente de calitate slabă.