Mestecatul corect poate îmbunătăți digestia și sănătatea creierului, arată studiile

Majoritatea oamenilor acordă puțină atenție modului în care mestecă alimentele. Într-o lume în care mesele sunt adesea luate pe fugă, înghițirea rapidă a devenit o obișnuință. Totuși, cercetările recente sugerează că mestecatul nu este important doar pentru digestie, ci poate influența și funcționarea creierului, nivelul de sațietate și chiar sănătatea cognitivă pe termen lung.

Cum ajută mestecatul digestia

Digestia începe în cavitatea bucală. Prin mestecare, alimentele sunt fragmentate în particule mai mici și amestecate cu saliva, ceea ce facilitează înghițirea și pregătește organismul pentru procesele digestive ulterioare.

Saliva conține enzime digestive, precum amilaza, care încep descompunerea anumitor nutrienți încă din gură. În același timp, actul masticației transmite semnale către stomac, intestin și pancreas, stimulând producerea sucurilor digestive necesare procesării alimentelor.

Cu cât alimentele sunt mărunțite mai eficient, cu atât suprafața lor de contact este mai mare, iar enzimele digestive își pot exercita acțiunea mai eficient.

Absorbția nutrienților și senzația de sațietate

Mestecatul îndelungat poate contribui la o absorbție mai eficientă a substanțelor nutritive. Cercetările au arătat că persoanele care mestecă mai mult anumite alimente, cum sunt migdalele, absorb o cantitate mai mare de energie și nutrienți din acestea comparativ cu cei care înghit mai rapid.

Practic, organismul poate valorifica mai bine nutrienții atunci când alimentele sunt descompuse corespunzător înainte de a ajunge în tractul digestiv.

Unul dintre cele mai interesante efecte ale mestecatului lent este influența asupra senzației de sațietate. Creierul are nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a primi semnalele hormonale care indică faptul că organismul s-a săturat. Atunci când mâncăm foarte repede, este posibil să consumăm mai multe calorii înainte ca aceste semnale să ajungă la nivel cerebral.

Studiile au arătat că persoanele care mestecă fiecare înghițitură de mai multe ori tind să se simtă sătule mai repede și să consume cantități mai mici de alimente. De asemenea, au fost observate modificări ale unor hormoni implicați în reglarea foamei și a sațietății, inclusiv reducerea nivelului grelinei, cunoscută drept „hormonul foamei”.

Efectele asupra sănătății creierului

Particulele alimentare mai mari sunt procesate mai lent în intestin și pot favoriza fermentația excesivă realizată de bacteriile intestinale. Acest proces poate contribui la apariția balonării, senzației de plenitudine abdominală sau a altor simptome digestive neplăcute. Prin urmare, o masticație eficientă poate reduce solicitarea sistemului digestiv și poate contribui la un confort gastrointestinal mai bun.

În ultimii ani, cercetătorii au început să investigheze relația dintre masticație și funcționarea cerebrală. Unele studii sugerează că procesul de mestecare stimulează circulația sanguină la nivelul creierului, crescând aportul de oxigen și nutrienți către țesutul nervos.

Unii specialiști descriu masticația ca pe un fel de „pompă ascunsă” care contribuie la creșterea fluxului sanguin cerebral. Acest mecanism ar putea explica de ce anumite cercetări au observat îmbunătățiri ale atenției, memoriei și performanței cognitive la persoanele care mestecă mai mult.

Există tot mai multe dovezi care sugerează o asociere între sănătatea orală și sănătatea creierului. Persoanele care își pierd dinții sau au probleme dentare severe tind să prezinte un risc mai mare de declin cognitiv și demență. Legătura exactă nu este încă pe deplin înțeleasă, însă cercetătorii cred că inflamația cronică, alimentația deficitară și reducerea capacității de masticație ar putea contribui la aceste efecte.

Câte mestecături sunt recomandate

Nu există o regulă universală privind numărul ideal de mestecări. În trecut, unele curente recomandau chiar 30 de mestecări pentru fiecare înghițitură. Specialiștii de astăzi nu insistă asupra unui număr exact, dar recomandă să mâncăm mai lent și să acordăm atenție procesului de masticație. Semnul cel mai simplu este ca alimentul să fie bine mărunțit și aproape lichid înainte de înghițire.

Mestecatul este mult mai mult decât o simplă etapă mecanică a alimentației. El influențează digestia, absorbția nutrienților, senzația de sațietate și, posibil, funcționarea creierului. Într-o perioadă în care mesele sunt adesea grăbite, încetinirea ritmului și acordarea unei atenții mai mari masticației reprezintă o strategie simplă, gratuită și accesibilă pentru susținerea sănătății generale.