Doctorul Mihail Pautov: Cum alegi corect uleiul de măsline. Greșeala frecventă a românilor în Grecia

Vara este sezonul în care mulți români se întorc din Grecia cu sticle de ulei de măsline sau consumă mai des acest produs în salate și preparate reci. Medicul Mihail Pautov atrage atenția că nu orice ulei etichetat drept extravirgin este și unul de calitate. Specialistul explică semnele care trebuie să ridice suspiciuni și informațiile esențiale de verificat înainte de cumpărare.

Ambalajul, primul semnal de alarmă

Potrivit lui Mihail Pautov, sticlele transparente sau recipientele din PET reprezintă un semnal de alarmă. Lumina accelerează degradarea uleiului de măsline și îi poate afecta proprietățile. Producătorii care pun accent pe calitate folosesc sticle închise la culoare sau recipiente opace. „Red flags este sticlă transparentă sau PET”, avertizează medicul.

Data recoltării, mai importantă decât termenul de valabilitate

Mihail Pautov explică faptul că un ulei poate fi obținut din recolte mai vechi și totuși să fie încadrat în perioada legală de consum. De aceea, este importantă data recoltării măslinelor, nu doar data până la care produsul poate fi consumat. „Poți să ai ulei vechi de doi ani amestecat, care este bun de consumat până la încă un an, dar tu nu știi când a fost el făcut.”

Proveniența uleiului, un indicator al calității

Specialistul spune că formularea „amestec de uleiuri din afara UE” poate indica un produs de calitate inferioară, realizat din măsline și uleiuri colectate din surse diferite. „Atenție la această sintagmă – amestec de uleiuri din afara UE – indică calitate inferioară, măsline oxidate, măsline adunate de peste tot, uleiuri adunate de peste tot, amestecate. Rezultă un ulei de măsline extravirgin, dar în niciun caz un ulei premium.”

Cum alegi un ulei de calitate

Mihail Pautov recomandă verificarea câtorva elemente esențiale. Ambalajul ar trebui să fie din sticlă verde închis, maro sau într-o cutie complet opacă. Eticheta trebuie să conțină data recoltării măslinelor și informații clare despre regiunea de proveniență. „Ce trebuie să căutăm? Ambalaj, sticlă închisă la culoare – verde închis, maro sau cutie opacă – data recoltării (harvest), originea, monoculturi sau o singură regiune specificată clar.”

Analizele de laborator, cheia calității premium

Chiar și când un produs pare premium și are un preț pe măsură, medicul recomandă verificarea informațiilor oferite de producător. În multe cazuri, analizele de laborator sunt disponibile online și oferă indicii clare despre calitatea reală a uleiului. „Chiar și dacă te duci în supermarket și vezi un ulei care pare premium și poate este la un preț premium, ce poți să faci este să cauți acel ulei și să cauți producătorul lui.”

Aciditatea, parametrul crucial

Potrivit lui Mihail Pautov, unul dintre cei mai importanți parametri este aciditatea. Deși legislația permite ca un ulei extravirgin să aibă o aciditate de până la 0,8%, produsele premium se situează mult sub această limită. „Trebuie să existe pentru acel ulei analiza de laborator. Ce trebuie să aibă este o aciditate menționată sub 0,3% pentru calitate premium, limita oficială fiind 0,8%.”

În concluzie, medicul îi sfătuiește pe consumatori să nu se lase convinși doar de eticheta „extravirgin” sau de prețul ridicat. Ambalajul, data recoltării, originea măslinelor și analiza de laborator sunt criteriile care fac diferența dintre un ulei obișnuit și unul cu adevărat premium.