Lucian Viziru, datorii uriașe după moartea tatălui său: „Am fost supărat pe el”
Actorul Lucian Viziru a vorbit despre datoriile financiare rămase după decesul tatălui său, în 2013, și despre sacrificiile făcute pentru a le achita, inclusiv plecarea la muncă în Germania.

Lucian Viziru a vorbit deschis despre una dintre cele mai dificile perioade din viața sa – moartea tatălui său, Petru Viziru, survenită acum 13 ani. Invitat în podcastul lui Bursucu', actorul a dezvăluit că, după pierderea părintelui, a rămas cu datorii financiare uriașe, pe care a fost nevoit să le achite muncind în Germania.
Datorii de sute de mii de euro
Petru Viziru fusese diagnosticat în 2010 cu cancer pulmonar de gradul 4. Medicii români nu îi mai dădeau speranțe, dar a fost operat la Viena, unde doctorii i-au oferit șanse de recuperare. Operația și tratamentul au costat peste 100.000 de euro, bani pe care frații Viziru i-au făcut sacrificii financiare mari pentru a-i strânge. Din nefericire, tatăl lor s-a stins în 2013, la 60 de ani.
După moartea acestuia, toate obligațiile financiare și datoriile acumulate au rămas pe umerii lui Lucian Viziru. Pentru a le achita, actorul a fost nevoit să ia o decizie drastică: să plece la muncă în Germania. Deși nu a oferit o sumă exactă, în presă s-a speculat că datoriile s-ar fi ridicat la aproximativ 200.000 de euro, informație pe care actorul nu a confirmat-o, dar nici nu a infirmat-o.
„Am fost supărat pe taică-miu”
Lucian Viziru a recunoscut că, la acea vreme, a simțit o profundă frustrare și supărare pe tatăl său din cauza situației vulnerabile în care fusese lăsat. „Am fost supărat pe taică-miu pentru că m-a lăsat într-o situație așa de nasoală. M-am supărat pe el, nu știu dacă trebuia sau nu, că mi-a dat multe, dar eu nu cred că aș putea și nici nu aș vrea să îl las pe fiul meu într-o situație neplăcută din punct de vedere financiar”, a declarat actorul.
El a subliniat că își dorește cu totul altceva pentru propriul său copil: „Să nu aibă datorii, așa mi-aș dori”.
Augustin Viziru, despre tatăl său
Și fratele său, Augustin Viziru, a vorbit despre relația specială cu tatăl lor. „Tata avea atâta încredere în mine, în ceea ce sunt și reprezint, încât, nimic nu putea să mă doboare. Era încrederea pe care mi-a creat-o el, pe care mi-a dat-o să o am față de mine”, povestea Augustin acum câțiva ani.
Moartea tatălui l-a maturizat brusc: „Când am aflat vestea că tatăl meu nu mai este, ceva s-a schimbat în mine. Ultimii doi ani de dinainte să moară tata au fost cei mai urâți ani din viața mea. De acolo a început schimbarea, de atunci sunt altfel”. Augustin a adăugat că, până la acea tragedie, se considera „copilul lui tata”, fără griji și convins că poate face orice.