Mihaela Bilic explică traseul grăsimilor: ajung direct în inimă prin sistemul limfatic

Medicul nutriționist Mihaela Bilic atrage atenția asupra unui aspect puțin cunoscut despre procesarea alimentelor: grăsimile au un traseu diferit față de carbohidrați și proteine, iar acest lucru ar trebui să ne facă mai atenți la ce consumăm. Explicațiile vin pe fondul creșterii consumului de produse ultraprocesate, fast-food și prăjeli, cu efecte cunoscute asupra sănătății cardiovasculare.

Carbohidrații și proteinele: trasee diferite

Mihaela Bilic explică faptul că zahărul și amidonul sunt procesate rapid de organism. Acestea sunt transformate în glucoză și ajung direct în sânge, fiind distribuite către celule. Doar surplusul este preluat de ficat și transformat în grăsime de rezervă. „Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă!”, spune medicul.

În cazul proteinelor, procesul este mai complex. Organismul are nevoie de enzime produse de ficat și pancreas pentru a le transforma în aminoacizi, elementele de bază pentru construirea și repararea celulelor. „Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi.”

Grăsimile: un traseu direct către inimă

Partea cea mai surprinzătoare este legată de grăsimi. Spre deosebire de celelalte substanțe nutritive, acestea nu pot fi transportate direct prin sânge deoarece nu se dizolvă în apă. Din acest motiv, organismul le preia prin sistemul limfatic, iar traseul lor trece direct către inimă. „Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat.”

Pornind de la acest mecanism, Mihaela Bilic îndeamnă românii să privească diferit produsele bogate în grăsimi nesănătoase. Fast-food-ul, alimentele ultraprocesate și prăjelile nu afectează doar silueta, ci ajung foarte rapid în circuitul organismului. „Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli.”

Dezechilibrul Omega 3 și Omega 6

Specialistul atrage atenția și asupra unui dezechilibru frecvent în alimentația modernă: consumul de pește, principala sursă de Omega 3, este adesea insuficient, în timp ce aportul de Omega 6 din uleiul de floarea-soarelui este mult prea mare. „Nu consumăm niciodată suficient Omega 3 din pește și avem prea mult Omega 6 din uleiul de floarea-soarelui.”

Recomandarea: grăsimea ca un condiment valoros

În concluzie, Mihaela Bilic recomandă o abordare bazată pe calitate, nu pe cantitate. Grăsimea nu ar trebui să ocupe locul principal în alimentație, ci să fie aleasă cu atenție, asemenea unui condiment valoros. „Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun… vă recomand, din inimă!”