Povestea terifiantă a Gabrielei Drâmbă, obligată de Ceaușescu să se căsătorească cu dictatorul african Bokassa
Gabriela Drâmbă, viitoarea soție a actorului Gheorghe Dinică, a fost forțată de regimul Ceaușescu să devină cea de-a 12-a soție a dictatorului Jean-Bédel Bokassa. A trăit un calvar în Africa, dar a reușit să scape după trei ani.

Viața bate filmul, iar povestea Gabrielei Drâmbă este dovada absolută că realitatea poate depăși orice scenariu de la Hollywood. Puțini știu că femeia care i-a adus liniștea și fericirea marelui actor Gheorghe Dinică în ultimii săi ani de viață ascundea un trecut terifiant. În tinerețe, Gabriela a fost „monedă de schimb” în jocurile politice ale dictaturii comuniste, fiind obligată să devină soția unuia dintre cei mai cruzi dictatori ai Africii: Jean-Bédel Bokassa, președintele (și ulterior împăratul) Republicii Centrafricane, acuzat inclusiv de acte de canibalism.
Cum a ajuns Gabriela Drâmbă să fie obligată de Ceaușescu să se mărite cu dictatorul african Bokassa
Gabriela Drâmbă a fost cea de-a 12-a soție a președintelui african, care a avut în total 18 neveste și 39 de copii legitimi. Bokassa a condus Republica Centrafricană prin teroare până în 1979, când a fost detronat în urma unei operațiuni organizate de Franța.
Născută în 1946 la Târgu Mureș, Gabriela Drâmbă era o tânără extrem de frumoasă, inteligentă și educată. A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București și apoi Facultatea de Chimie Alimentară din Galați. Din cauza frumuseții și a cercurilor pe care le frecventa, a intrat rapid în vizorul Securității, fiind racolată de fosta poliție politică.
Destinul ei părea să prindă contur când s-a îndrăgostit de un tânăr italian extrem de bogat, care o ceruse în căsătorie și alături de care visa să plece din România comunistă. Însă, în vara anului 1970, totul s-a năruit. Jean-Bédel Bokassa, liderul Republicii Centrafricane sosit în vizită oficială la București, a văzut-o pe Gabriela și a fost complet vrăjit de magnetismul ei.
Monedă de schimb în jocurile politice
Sesizând slăbiciunea dictatorului african și dorind să obțină avantaje economice și politice pentru România, Nicolae Ceaușescu a transformat-o pe Gabriela într-un pion de sacrificiu. Sub pretextul de a face parte, ca traducătoare, dintr-un ansamblu folcloric trimis la Bangui (capitala Republicii Centrafricane), tânăra a fost forțată să plece în Africa.
În 1975, Gabriela Drâmbă a devenit oficial cea de-a 12-a soție a lui Bokassa. Deși trăia într-un palat luxos, înconjurată de bogății greu de imaginat, viața româncei a fost un calvar cotidian. Ea a fost supusă constant abuzurilor fizice, sexuale și bahice ale dictatorului, fiind terorizată de crizele sale de gelozie extremă.
Gabriela a trăit într-un palat păzit zi și noapte. Nu avea voie să iasă decât la evenimente oficiale și era permanent însoțită de escortă. Conform propriilor declarații: „Nu l-am iubit niciodată pe Bokassa, dar nu puteam evada. Eram păzită peste tot, zi și noapte”. Luxul extrem nu compensa lipsa de libertate. Palatul era bine dotat, se circula în Rolls-Royce sau Mercedes 600, cu escortă de motocicliști. Dar pentru Gabriela, acest stil de viață era o închisoare aurită.
În ciuda faptului că nu a existat iubire, Gabriela Drâmbă a declarat că Bokassa nu a fost violent cu ea: „Soțul meu s-a purtat foarte frumos. N-a ridicat niciodată mâna la mine, nu m-a jignit”. Unul dintre cele mai răspândite zvonuri legate de Bokassa a fost că ar fi fost canibal și că ar fi ucis bărbați din gelozie. Gabriela Drâmbă a infirmat categoric aceste acuzații: „E o minciună că a omorât bărbați pentru mine. I-am fost fidelă. Chiar dacă voiam, era imposibil. Iar despre canibalism… Mâncarea preferată a lui Bokassa era vita cu legume africane, nu oameni”.
Divorțul și eliberarea
În 1976, Bokassa s-a autoproclamat „împăratul Bokassa I”, într-o ceremonie fastuoasă inspirată de idolul său, Napoleon Bonaparte. După trei ani de căsnicie, Gabriela a cerut divorțul. Inițial, Bokassa a refuzat. Dar Gabriela a amenințat că se va sinucide. De teamă să nu izbucnească un scandal diplomatic major, dictatorul a cedat.
În 1977, dând dovadă de o abilitate psihologică uriașă, Gabriela l-a convins pe dictator să accepte divorțul și să o lase să plece în Franța împreună cu micuța Anne: „Îmi doream să mor. Am spus că vreau să mă întorc la familia mea. De frica scandalului, a acceptat divorțul”. Doi ani mai târziu, în 1979, Bokassa avea să fie detronat printr-o operațiune militară franceză, iar ulterior condamnat pentru crimele sale abominabile la 20 de ani de închisoare. A fost eliberat în 1996, murind în același an, la vârsta de 75 de ani, după un atac de cord.
După divorț, Gabriela s-a întors în România, unde l-a cunoscut pe Gheorghe Dinică, cu care s-a căsătorit și alături de care a trăit până la sfârșitul vieții actorului, în 2009.