Tradiții de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul 2026. Busuioc sub pernă de Sânziene pentru ursit
Pe 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În tradiția populară, fetele nemăritate pun busuioc sub pernă în noaptea de Sânziene pentru a-și visa ursitul.

În calendarul liturgic al Bisericii sunt celebrate doar trei nașteri: Nașterea Domnului (25 decembrie), Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) și nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie. Sfântul Ioan Botezătorul a fost ales încă dinainte de naștere pentru a pregăti calea Domnului, fiind o figură importantă legată de Întrupare și Răscumpărare. Biserica îl cinstește datorită rolului său de a pregăti venirea lui Hristos.
Povestea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul
Scriptura consemnează că Mariei i-a fost spus de îngerul Gabriel că verișoara ei Elisabeta era însărcinată. Maria a pornit în grabă să o viziteze pe Elisabeta, o călătorie lungă și anevoioasă, și a rămas cu ea o perioadă în timpul sarcinii. Ioan, fiul Elisabetei și al lui Zaharia, a fost un copil al făgăduinței lui Dumnezeu. Tatăl său, Zaharia, preot evreu, a rămas mut prin intervenția îngerului Gabriel, deoarece nu a crezut vestea că soția sa Elisabeta (o femeie în vârstă) va concepe un copil. Ioan s-a născut probabil la Ain-Karim, un mic oraș la sud-vest de Ierusalim. Zaharia și-a recăpătat vocea în ziua circumciziei și numirii lui Ioan, când a scris că numele copilului va fi Ioan. Comemorarea nașterii lui Ioan este sărbătorită de Biserica universală pe 24 iunie.
Deși erau veri, Ioan și Isus nu au locuit aproape unul de altul și nu se știe dacă s-au întâlnit în copilărie. După naștere, Scriptura nu mai oferă informații despre Ioan până la momentul apariției sale în deșertul Iudeii, unde a trăit ca pustnic până în jurul anului 27 d.Hr. La treizeci de ani a început să predice pe malurile Iordanului împotriva relelor vremii, atrăgând mulțimi mari. El predica un botez al pocăinței „pentru că Împărăția Cerurilor este aproape”.
Semnificația religioasă a zilei de 24 iunie
În fiecare an, pe 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele trei ocazii în care este cinstită ziua nașterii unui sfânt, alături de cea a Maicii Domnului. Sfântul Ioan este considerat Înaintemergătorul lui Hristos, cel care a pregătit venirea Mântuitorului și a botezat mulțimile în apele Iordanului. Nașterea lui este privită ca o minune, deoarece părinții săi, Elisabeta și Zaharia, erau bătrâni și nu mai aveau speranța unui copil. În tradiția creștină, el este numit „cel mai mare om născut din femeie”.
Tocmai de aceea, această zi poartă o semnificație aparte pentru cei care își doresc copii și au dificultăți în a îi aduce pe lume. Puterea rugăciunii capătă o semnificație specială și mai puternică în această zi.
Tradiții și obiceiuri populare de Sânziene
În tradiția populară, ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul este una de rugăciune, curățire sufletească și reculegere. Credincioșii merg la biserică și participă la Sfânta Liturghie, iar în unele cazuri, oamenii țin post până la prânz. În această zi se obișnuiește să se dea de pomană fructe sau alimente care sunt aduse la biserică și sfințite înainte să fie împărțite. Totodată, se fac pomelnice pentru cei vii și pentru cei adormiți.
La sate, oamenii oferă colaci, mere și apă curată, care să amintească de botezul propovăduit de Sfântul Ioan. El este considerat și ocrotitor al celor bolnavi, așa că în această zi, oamenii se roagă pentru vindecare. Conform tradiției populare, nu este bine să consumi roadele pomilor înainte de a da de pomană pentru sufletele celor adormiți. Mai întâi se oferă, apoi se mănâncă.
Ce nu este permis de Sânziene
Pentru că este sărbătoare cu cruce roșie, pe 24 iunie nu se muncește și nu se face treabă prin curte sau gospodărie. Spălatul, cusutul, lucrul la câmp sunt interzise în această zi, pentru că se spune că nu vei mai avea spor tot anul. Oamenii consideră că nu este bine să fie tăiate florile, pentru că se spune că Sânzienele, spirite ale naturii, se supără și aduc necazuri și boli în casele oamenilor.
Busuiocul sub pernă pentru ursit
Busuiocul este considerat în tradiția românească o plantă foarte importantă, cu rol de protecție și semnificație mare. În noaptea de 23 spre 24 iunie, înainte de Sânziene, există obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. Noaptea de Sânziene este una dintre cele mai încărcate nopți din punct de vedere spiritual. Se spune că atunci granița dintre văzut și nevăzut devine mai subțire, iar visele pot avea valoare premonitorie.