Gică Hagi, primul trial la națională: concluzii după amicalele cu Georgia și Țara Galilor
Selecționerul României a folosit cele două meciuri amicale pentru a-și evalua lotul. Jucătorii laudă spiritul și exigența lui Hagi, dar apar semne de întrebare privind ritmul și cerințele.

Gică Hagi a bifat primele două meciuri ca selecționer al României, un 1-1 la Tbilisi cu Georgia și un 2-1 la București în fața Țării Galilor. Acțiunea a fost un adevărat trial, cu zeci de jucători rotiți și schimbări masive la pauză, asemănător unui concurs Eurovision, după cum chiar staff-ul a caracterizat-o.
Un trial cu multe semne de întrebare
Hagi a convocat aproape tot ce era „convocabil” pentru a evalua pe viu punctul de plecare al mandatului. Au fost debuturi, retrageri din lot și momente de cumpănă: lui Aioani i-a căzut microfonul la Tbilisi, iar Borza a greșit la golul galezilor. În schimb, David Matei a arătat siguranță, Adi Rus a fost constant, iar Louis Munteanu a impresionat.
Jucătorii care au mai lucrat cu Hagi la club au remarcat spiritul mobilizator: „Pe de-o parte mi-era dor de spiritul ăsta pe care doar el îl are, când te face să crezi că poți să muți și munții. Ce m-a bucurat e că mi s-a părut mai răbdător și mai calm decât îl știam”.
Un tricolor aflat la primul contact cu stilul „Regelui” a spus: „E o schimbare mare din mai toate punctele de vedere. De abordare, de stil pe care îl vrea la echipă… Drumul sună foarte bine! Rămâne de văzut câți dintre noi vom putea pune în practică tot ce ni se solicită”.
Riscul de a cere prea mult prea repede
Analizând discursul public și fragmentele de joc, se simte riscul ca noua abordare să însemne prea mult sau prea repede. Hagi urlă „joac-o, bă, repede!” în minutul 75, dar uneori întâmpină priviri mute. Slăbiciunea nu ține doar de capacitatea jucătorilor, ci și de posibila supraevaluare a ceea ce se poate cere imediat.
„Ne batem cu oricine, să câștigăm cu oricine, locul 1 mereu” este piesa de rezistență a discursului lui Hagi. Însă linia dintre ambiție și a cere prea mult este subțire. La începutul carierei de antrenor, se spunea că Hagi le cere tuturor să joace așa cum făcea el – nu stil, ci intensitate și inteligență fotbalistică.
Beneficiul trialului și umbrele sale
Partea bună: Hagi a putut evalua pe viu aproape tot lotul disponibil, iar formatul cu multe schimbări îi oferă un scut pentru această fază incipientă. Partea proastă: e greu ca dintr-un astfel de „concurs Eurovision” să implementezi direct o nouă abordare tactică eficientă și să găsești un prim 11 competitiv.
De acum, Hagi are concluziile trase. Rămâne de văzut cum va reuși să transforme acest „joac-o, bă, repede!” într-un imn pe care jucătorii să-l cânte la unison, nu doar în gând.