Grindina devine mai periculoasă din cauza schimbărilor climatice, arată două studii
Cercetările recente indică o mutare a zonelor favorabile grindinei spre poli și o creștere a dimensiunii acesteia, ceea ce ar putea duce la pagube mai mari.
Grindina se schimbă și ar putea deveni mai periculoasă, avertizează oamenii de știință. Două studii recente, publicate în reviste de prestigiu, arată modul în care încălzirea globală influențează frecvența și intensitatea acestui fenomen meteorologic.
Zonele cu grindină se mută spre poli
Un studiu publicat în Nature Climate Change arată că zonele favorabile grindinei s-ar putea muta spre poli pe măsură ce clima se încălzește. De asemenea, sezonul de grindină s-ar putea deplasa ușor din vară spre iarnă. Astfel, mai multă grindină este așteptată în nordul Europei, Canada, sud-estul Australiei și Insula de Sud a Noii Zeelande.
În schimb, scăderi ale frecvenței grindinei sunt estimate în nordul Australiei, mare parte din Africa, sudul Indiei și sud-estul Chinei.
Grindina mai mare, dar mai rară
Un alt studiu, condus de Shiyi Zhang de la Universitatea Peking (China), sugerează că grindina ar putea deveni și mai distructivă. Cercetătorii estimează că vor apărea mai multe episoade cu grindină mare și mai puține cu grindină mică, ceea ce indică un potențial mai mare de distrugeri.
Costurile sunt deja mari. În Australia, în 2025, grindina din New South Wales și Queensland a generat despăgubiri de 1,9 miliarde de dolari australieni. La nivel global, furtunile severe provoacă pierderi în creștere, parțial din cauza expunerii mai mari a oamenilor și infrastructurii, dar rămâne întrebarea cât contribuie schimbările climatice.
Cum se formează grindina
Grindina se formează în furtuni cu descărcări electrice, unde curenții ascendenți ridică aer umed în atmosferă. Vaporii de apă se transformă în picături, care îngheață și cresc în jurul nucleelor de gheață. Pentru a ajunge la sol, grindina trebuie să fie susținută de curenți ascendenți puternici și să nu se topească în cădere. Un alt factor important este forfecarea vântului, care poate intensifica furtuna și permite dezvoltarea grindinei.
Efectele contradictorii ale încălzirii globale
Schimbările climatice complică procesul. O atmosferă mai caldă conține mai multă umiditate, ceea ce poate alimenta furtuni mai puternice și grindină mai mare. În același timp, temperaturile mai ridicate topesc mai rapid grindina, reducând șansele ca aceasta să ajungă la sol. Astfel, efectele se contrazic: furtuni mai puternice, dar posibil mai puține episoade de grindină la sol.
În general, cercetările sugerează că grindina ar putea deveni mai rară, dar mai mare atunci când apare. Totuși, efectele diferă regional.
Modelele climatice nu pot simula direct fiecare furtună, așa că cercetătorii au analizat condițiile favorabile formării grindinei, folosind indicatori indirecți și mai multe modele climatice. Ambele studii arată, în linii mari, că riscul de pagube cauzate de grindină va crește în anumite regiuni pe o planetă mai caldă. Reducerea emisiilor rămâne cea mai eficientă metodă de limitare a acestor efecte.
