Moartea misterioasă a geniului Eminescu: noi dovezi contrazic diagnosticul de sifilis
O reanalizare a autopsiei de către specialiști în medicină legală și neuropsihiatrie sugerează că Mihai Eminescu nu a suferit de sifilis sau demență paralitică, ci a fost suprimat din motive politice.
Mihai Eminescu, născut Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850, este considerat cel mai important poet romantic român. Membru al societății Junimea și redactor-șef la ziarul „Timpul”, a debutat la 16 ani cu poezia „De-aş avea” în revista „Familia”. La 126 de ani de la moartea sa, noi informații ies la suprafață, contestând versiunea oficială a decesului.
Conspirația din jurul poetului
Articolele jurnalistice ale lui Eminescu dezvăluie un spirit critic intransigent, un mare naționalist care susținea moldovenii și ardelenii împotriva marilor puteri. A creat o societate secretă și s-a întors împotriva conducerii Partidului Conservator și a lui Titu Maiorescu. Acest patriotism aproape naiv l-ar fi făcut ținta unor puteri interne și internaționale.
Contestarea diagnosticului de sifilis
În urmă cu câțiva ani, doctorul Vladimir Beliș, specialist în medicină legală, și doctorul Ovidiu Vuia, neuropsihiatru, au reanalizat autopsia poetului. Concluziile lor contrazic diagnosticul oficial: „Eminescu nu a suferit de lues și nu a avut demență paralitică”, afirmă dr. Vuia. Creierul poetului, cântărind 1490 de grame, a fost „uitat” la soare, iar absența consumului de materie cerebrală demonstrează falsitatea diagnosticului de sifilis.
Contextul istoric al zilei de 15 iunie
Data de 15 iunie este marcată de evenimente semnificative: prima mențiune a unei eclipse totale de Soare (763 î.Chr.), inventarea paratrăsnetului de către Prokop Diviš (1754), nașterea compozitorului Edvard Grieg (1843), Adunarea de la Lugoj (1848), înființarea Societății de Geografie (1875), nașterea lui Ion Marin Sadoveanu (1893), deschiderea Conferinței de Pace de la Haga (1907) și moartea matematicianului T. (1929).
