Raport: Investițiile României în gaze naturale, sub semnul întrebării în contextul crizei energetice europene

Un nou raport al organizației Beyond Fossil Fuels, citat de Euronews, atrage atenția că Europa ar putea răspunde crizei energetice actuale prin măsuri care îi vor prelungi dependența de combustibilii fosili. România este menționată printre statele în care investițiile majore în gaze naturale ridică semne de întrebare privind direcția pe termen lung.

Capacități noi de 60 GW pe gaz în Europa

Analiza susține că statele europene pregătesc aproape 60 de gigawați de noi capacități de producție a energiei pe bază de gaze naturale. Potrivit autorilor, aceste proiecte ar putea consuma anual aproximativ 28 de miliarde de metri cubi de gaz și ar menține dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili pentru decenii.

Raportul apare într-un context în care prețurile gazelor au crescut puternic după conflictul dintre Iran și Statele Unite, iar nivelul stocurilor europene era deja mai redus decât în anii precedenți. Autorii avertizează că populația și companiile continuă să suporte costuri ridicate la energie, în timp ce investițiile în noi centrale pe gaz ar putea amplifica vulnerabilitatea la viitoarele șocuri de preț.

Proiectele majore din România: Neptun Deep și centrala de la Mintia

Documentul menționează România ca unul dintre statele unde implicarea statului în sectorul gazelor naturale influențează deciziile energetice. Autorii evidențiază proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, despre care se estimează că va dubla producția de gaze a României după intrarea în exploatare. Raportul amintește și centrala pe gaz de la Mintia, care ar urma să devină cea mai mare de acest tip din Uniunea Europeană.

Potrivit analizei, există întrebări privind rentabilitatea pe termen lung a unor astfel de investiții, în condițiile în care Europa își propune reducerea emisiilor și creșterea ponderii energiei regenerabile.

Argumente pro și contra noilor centrale pe gaz

Susținătorii noilor centrale argumentează că acestea sunt necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic atunci când producția din surse regenerabile fluctuează. Criticii consideră însă că investițiile masive în gaz pot deveni active costisitoare înainte de finalul duratei lor de viață economică. Ei susțin că soluțiile bazate pe stocarea energiei în baterii, digitalizarea rețelelor și flexibilizarea consumului ar putea oferi alternative mai ieftine și mai puțin dependente de importurile de combustibili fosili.

Apel la o strategie clară de reducere a dependenței de fosili

Raportul solicită liderilor europeni să adopte o strategie clară de reducere a dependenței structurale de petrol și gaze, în paralel cu accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, capacități de stocare și infrastructură electrică. Deși Comisia Europeană a propus noi măsuri pentru consolidarea securității energetice, autorii studiului consideră că acestea nu merg suficient de departe pentru a elimina vulnerabilitatea Europei la volatilitatea piețelor de combustibili fosili.