Cum ajung casele și economiile la stat: moștenirea vacantă conform Codului Civil
Dacă nu există moștenitori legali sau toți renunță, bunurile devin „succesiune vacantă” și sunt preluate de stat. Codul Civil reglementează situația, iar specialiștii recomandă întocmirea unui testament.
Puțini români știu că o casă, un teren, un apartament sau chiar economiile din conturile bancare pot ajunge în proprietatea statului dacă moștenirea nu este acceptată de rudele îndreptățite sau dacă nu există moștenitori legali. Situația este reglementată de Codul Civil și apare mai des decât s-ar crede, mai ales în cazul persoanelor care locuiesc singure, nu au copii sau ale căror rude nu își revendică drepturile succesorale.
Ce este succesiunea vacantă?
În 2026, regulile privind succesiunea sunt prevăzute de Codul Civil. Potrivit articolelor referitoare la devoluțiunea succesorală, dacă o persoană decedează fără moștenitori legali sau testamentari ori dacă toți moștenitorii renunță la moștenire, patrimoniul rămas devine ceea ce legea numește „succesiune vacantă”.
În această situație, bunurile sunt preluate de statul român prin intermediul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află acestea. Practic, locuința, terenurile, conturile bancare și alte bunuri nu rămân fără proprietar, ci intră în patrimoniul statului.
Când pierd rudele dreptul la moștenire?
Există mai multe situații în care rudele pot pierde dreptul asupra bunurilor unei persoane decedate. Cea mai evidentă este lipsa moștenitorilor legali. Dacă persoana decedată nu are soț, copii, părinți, frați, nepoți sau alte rude care să vină la moștenire potrivit legii, bunurile ajung la stat.
O altă situație apare atunci când moștenitorii existenți renunță în mod expres la succesiune. De exemplu, dacă o persoană lasă în urmă un apartament, dar și datorii foarte mari, copiii sau alte rude pot decide să renunțe la moștenire pentru a evita preluarea obligațiilor patrimoniale. Practic, dacă toți moștenitorii procedează astfel, patrimoniul rămas este declarat vacant.
Moștenirea trebuie acceptată, nu se moștenește automat
Mulți români cred că simpla existență a unei legături de rudenie este suficientă pentru a deveni proprietari ai bunurilor lăsate de o persoană decedată. În realitate, moștenirea trebuie acceptată. Conform Codului Civil, acceptarea poate fi expresă, printr-o declarație oficială, sau tacită, prin acte care demonstrează intenția clară de a prelua moștenirea.
De exemplu, plata taxelor pentru un imobil moștenit, administrarea bunurilor sau încasarea unor venituri generate de acestea pot reprezenta acte de acceptare tacită. Dacă nimeni nu își exercită drepturile succesorale și nu există moștenitori identificați, procedura poate conduce la constatarea vacanței succesorale.
Cazuri frecvente de succesiune vacantă
Un caz frecvent este cel al persoanelor vârstnice fără copii care locuiesc singure. Dacă acestea nu au întocmit un testament și nu mai au rude apropiate în viață, locuința poate ajunge în proprietatea statului după deces. Un alt exemplu este cel al românilor plecați de mulți ani în străinătate, care nu sunt informați despre decesul unei rude și nu deschid procedura succesorală. În timp, dacă nu sunt identificați moștenitori și nu există persoane care să revendice patrimoniul, bunurile pot fi declarate vacante.
Există și situații în care moștenitorii cunosc existența succesiunii, dar renunță la aceasta din cauza datoriilor, creditelor sau litigiilor asociate patrimoniului.
Cum poți evita ca averea să ajungă la stat
Pentru a evita astfel de situații, mulți proprietari aleg să întocmească un testament. Prin testament, bunurile pot fi lăsate unor persoane apropiate, chiar dacă acestea nu fac parte din categoria moștenitorilor legali. Totuși, testamentul trebuie redactat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și nu poate elimina complet drepturile moștenitorilor rezervatari, acolo unde aceștia există.
Specialiștii recomandă ca procedura succesorală să fie începută cât mai repede după deces. Amânarea poate crea dificultăți în administrarea bunurilor, încasarea banilor din conturi sau vânzarea proprietăților. În plus, lipsa unor demersuri clare poate genera conflicte între rude și poate duce, în anumite situații, la pierderea definitivă a patrimoniului.
Deși pare greu de crezut, legea permite ca averea unei persoane să ajungă la stat atunci când nu există moștenitori sau când nimeni nu își asumă moștenirea. Din acest motiv, cunoașterea regulilor succesorale și rezolvarea la timp a formalităților sunt esențiale pentru protejarea bunurilor unei familii.
