De ce ospătarii preferă bacșișul cash, deși plata cu cardul domină în restaurantele din România

Deși plata cu cardul a devenit un gest aproape reflex pentru milioane de români, iar bacșișul poate fi lăsat legal și fiscalizat direct pe nota de plată, mulți ospătari continuă să prefere numerarul. Motivul nu este legat neapărat de tehnologie sau de impozitare, ci de încrederea că banii lăsați de client ajung, într-adevăr, la persoana care a oferit serviciul.

Dezbaterea europeană despre bacșiș

Discuția a pornit de la o postare publicată pe Reddit, unde un utilizator a atras atenția că Europa începe să preia tot mai multe elemente din cultura americană a bacșișului. Acesta consideră că bacșișul ar trebui să rămână exclusiv o alegere a clientului și propune eliminarea opțiunilor de bacșiș preselectate de pe terminalele POS, precum și a mesajelor care sugerează că lăsarea unei sume suplimentare este obligatorie sau așteptată.

Autorul mai susține că prețul afișat în meniu ar trebui să fie întotdeauna prețul final plătit de consumator, fără taxe de serviciu adăugate ulterior și fără presiuni subtile asupra clientului de a recompensa personalul.

Situația din România: card vs. cash

Deși dezbaterea este una europeană, ea are o componentă practică importantă și în România, unde legislația permite de câțiva ani fiscalizarea bacșișului și plata acestuia prin card. Potrivit antreprenorului Paul Vrabie, problema nu este cardul în sine, ci traseul pe care îl urmează bacșișul după ce este încasat electronic.

„Există încă situații în care ospătarii preferă bacșișul cash și refuză varianta pe card. Din discuțiile pe care le am cu oameni din industrie, principalul motiv este că în unele localuri bacșișul electronic nu ajunge integral la angajat. Dacă suma este încasată prin POS, ea trece prin evidențele firmei și depinde de politica fiecărui angajator cum este distribuită mai departe”, a explicat acesta.

În cazul numerarului, situația este mult mai simplă pentru angajat, deoarece suma ajunge imediat la persoana care a servit clientul și nu mai depinde de procedurile interne ale restaurantului.

Practici neuniforme în industrie

Paul Vrabie spune că nu toate localurile funcționează la fel și că există restaurante care distribuie integral bacșișurile electronice către angajați, însă lipsa unei practici unitare generează neîncredere în industrie.

Datele prezentate de Hospitality Culture Institute arată că plata electronică este deja dominantă în restaurantele din marile orașe. Potrivit studiului Hospitality Culture Research, 74% dintre respondenți au plătit cu cardul la ultima vizită într-un local în 2025, în timp ce plata cash a fost utilizată de 25% dintre clienți. În București, procentul celor care aleg cardul urcă la 78%, în timp ce în provincie acesta este de 71%.

Mai interesant este faptul că evoluția bacșișului nu urmează aceeași tendință. După o perioadă de creștere constantă, procentul clienților care au lăsat bacșiș a scăzut în 2025 la 55%, după ce ajunsese la 62% în anul precedent.

Valoarea bacșișului în România

Potrivit lui Florin Maxim, fondatorul Hospitality Culture Institute, standardul bacșișului în România rămâne între 6% și 10% din valoarea notei de plată. Datele studiului arată că majoritatea covârșitoare a celor care lasă bacșiș se încadrează în acest interval, în timp ce bacșișurile de peste 15% sunt rare și reprezintă doar o mică parte din total.

În același timp, valoarea medie a unei consumații într-un restaurant obișnuit este de aproximativ 72,7 lei de persoană. În practică, asta înseamnă că bacșișul lăsat de un client este, de cele mai multe ori, între 4 și 7 lei.

Există și diferențe între orașe. Bucureștiul conduce clasamentul, cu 60% dintre clienți declarând că au lăsat bacșiș la ultima vizită într-un local, urmat de Cluj-Napoca, Brașov și Iași.

Lanțul de încredere

Specialiștii spun că românii nu mai au probleme în a plăti digital. Aproape 8 din 10 consumatori declară că se simt confortabil să plătească exclusiv cu telefonul sau cardul, fără numerar asupra lor.

Totuși, atunci când vine vorba despre bacșiș, intervine ceea ce Florin Maxim numește „lanțul de încredere”. Clientul lasă banii pe card, restaurantul îi fiscalizează și îi distribuie ulterior angajaților. Pentru consumator procesul este simplu și transparent, însă pentru ospătar numerarul rămâne varianta care oferă cel mai mare control și cea mai mare siguranță.

Astfel, deși plata cu cardul a devenit regula în multe restaurante din România, dezbaterea despre bacșiș continuă să fie mai puțin despre tehnologie și mai mult despre certitudinea că suma lăsată de client ajunge exact acolo unde a fost destinată: la angajatul care a oferit serviciul.