Digi a câștigat contractul SAFE de 196 mil. euro cu SRI. Cine ar fi putut concura?

Contractul de 196 de milioane de euro semnat de Digi România cu Serviciul Român de Informații (SRI), prin programul european SAFE, a ridicat întrebarea firească: cine ar mai fi putut concura, în România, pentru un proiect de asemenea dimensiune? Acesta combină centru de date, hardware, software, inteligență artificială de tip LLM și securitate cibernetică. Guvernul a comunicat proiectul drept o platformă integrată de tip LLM pentru securitate cibernetică, iar ulterior Digi a confirmat că este vorba despre un acord-cadru pe patru ani, cu valoare maximă de 196 de milioane de euro.

Contextul proiectului SAFE

Programul SAFE oferă până la 150 de miliarde de euro în împrumuturi pe termen lung pentru investiții în capabilități de apărare, inclusiv achiziții urgente și proiecte cu utilizare duală. România are alocată suma de 16,68 miliarde de euro, din care o parte merge către infrastructură duală, iar restul către echipamente militare sau cu utilizare militară și civilă.

Proiectul de tip LLM pentru securitate cibernetică nu înseamnă doar un „ChatGPT românesc”. În zona cyber, un asemenea sistem poate procesa volume mari de date tehnice, alerte, jurnale de securitate, rapoarte de incident, cod, indicatori de compromitere și scenarii de atac. Rolul lui ar fi să ajute specialiștii să înțeleagă mai repede ce se întâmplă într-o infrastructură critică, să coreleze semnale disparate și să prioritizeze răspunsul la incidente.

Avantajele Digi

Digi a avut un avantaj evident: este un operator telecom major, cu infrastructură proprie, experiență în rețele, centre de date, comunicații și proiecte mari. În plus, compania apăruse deja alături de Logic Computer într-un proiect SRI de securitate cibernetică pentru peste 100 de instituții publice și private cu infrastructuri IT&C critice, contract apropiat de 670 de milioane de lei fără TVA.

Raportările publice despre acordul Digi indică ceva mai amplu decât o simplă aplicație software. Proiectul include și dezvoltarea unui centru de date, plus componente hardware și software, implementate etapizat pe patru ani. Asta restrânge puternic cercul companiilor care ar fi putut concura singure.

Bitdefender – candidat natural pentru securitate

Primul nume care vine natural în minte este Bitdefender. Este cel mai cunoscut brand românesc global din securitate cibernetică și unul dintre puținele produse software autohtone cu vizibilitate internațională reală. Compania se prezintă ca lider global în cybersecurity, cu soluții de prevenire, detecție și răspuns la amenințări pentru utilizatori, companii și medii guvernamentale.

Pe hârtie, Bitdefender ar fi fost un candidat natural pentru partea de securitate, detecție, analiză de amenințări, endpoint protection, managed detection and response și cercetare cyber. Într-un proiect de AI aplicat securității cibernetice, expertiza sa în threat intelligence și protecție enterprise ar fi fost greu de ignorat.

Totuși, există o diferență între a fi un furnizor de tehnologie cyber de top și a fi contractor principal pentru un acord-cadru de 196 de milioane de euro care include centru de date, infrastructură hardware, platformă software și, probabil, integrare complexă cu sisteme ale statului. Bitdefender ar fi putut fi un concurent puternic singur doar dacă proiectul era definit preponderent ca software de securitate și AI. Dacă, în schimb, miza principală este infrastructura locală, centrul de date și operarea unui ecosistem tehnic extins, ar fi avut sens mai degrabă într-un consorțiu cu un integrator sau operator telecom.

Integratorii IT – capacitatea de a livra infrastructură

Al doilea tip de jucători care ar fi putut intra în discuție este zona integratorilor IT. Aici nu vorbim neapărat despre companii cu produse AI proprii spectaculoase, ci despre firme capabile să livreze infrastructură, servere, rețelistică, securitate, data center, licențe enterprise, implementare și suport. În astfel de contracte, capacitatea de integrare poate conta la fel de mult.

Printre posibilii competitori se numără companii precum Logic Computer (deja asociat cu Digi în proiectul anterior), sau alți integratori mari cu experiență în proiecte guvernamentale și de securitate. Totuși, informațiile publice disponibile nu arată clar dacă a existat o competiție deschisă, câți ofertanți au fost, ce procedură exactă s-a folosit sau dacă proiectul a fost atribuit printr-o procedură specială justificată de zona de securitate națională.

Concluzii

Discuția despre companiile care „puteau” concura cu Digi trebuie înțeleasă ca o analiză a jucătorilor românești cu profil tehnic relevant, nu ca o listă oficială de participanți la licitație. Bitdefender este probabil cel mai puternic nume românesc ca reputație în cybersecurity, dar nu neapărat cel mai evident furnizor unic pentru întregul proiect. Ar fi fost însă un candidat firesc pentru o asociere sau pentru componentele specializate ale platformei. În lipsa unor detalii oficiale despre procedura de atribuire, rămâne doar speculația.